PILDA

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

"Într-o zi, un tânăr a urcat pe munte unde a întălnit o pustnică care medita în tăcere si a întrebat-o:

- Ce faci aici în pustietate singură?

La care ea a răspuns:

- Muncesc. Am mult de muncă.

- Cum poti avea atât de muncă? Văd că nu faci nimic pe aici ...

Femeia îl privi si îi răspunse:

-Trebuie să antrenez doi soimi si doi vulturi, să linistesc doi iepuri, să disciplinez un sarpe, să motivez un măgar si să îmblânzesc un leu.

- Si unde sunt toate animalele de care îmi vorbesti căci nu le văd?

-Sunt înăuntrul meu, a răspuns femeia.

Soimii se aruncă peste tot ce mi se arată, bine sau rău, trebuie să-i antrenez să vadă numai lucruri bune. Ei sunt ochii mei.

Cei doi vulturi cu ghearele lor rănesc si distrug tot ce ating, trebuie să îi învăt să nu rănească. Ei sunt mâinile mele.

Iepurii vor să meargă unde îti doresc si nu vor să se confrunte cu situatii dificile, trebuie să îi învăt să fie linistiti, chiar dacă există suferintă sau poticnire. Sunt picioarele mele.

Măgarul este întotdeauna obosit, încăpătânat, nu vrea să-si poarte sarcina de multe ori. Este corpul meu.

Cel mai dificil de îmblânzit este sarpele. Desi este închis într-o cuscă, este întotdeauna gata să multe si să otrăvească pe oricine din apropiere. Trebuie să îl disciplinez cel mai mult. Este limba mea.

Am si un leu. Oh...cât de mândru, degeaba crede că este regele. Trebuie să-l îmblânzesc. Este Ego-ul meu.

- Cum vezi, prietene, am mult de lucru !"

Omul milostiv

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

intr-o şcoală de la ţară, la ora de religie, un copil l-a întrebat pe preot, care le vorbea despre milă, ca despre prima virtute pe care trebuie să o avem neapărat ca să ne mântuim:
- Părinte, dar eu, care sunt sărac şi nu am ce dărui, cum să fac eu milostenie ? Dacă aş avea şi eu mai mulţi bani, aş da cu dragă inimă, dar aşa ...

 
- Fiule, nu asta înseamnă milă. Uite, de exemplu, ieri dimineaţă, plecând cu treburi, am văzut-o peste drum pe mama ta, ieşind din curte şi ajutând până acasă o bătrână, ce se ostenea cu o legătură de lemne. Mai târziu, am zărit-o iarăşi îndrumând un călător ce se rătăcise şi, chiar dacă nu l-a putut ospăta, un sfat bun şi o cană cu apă rece s-au găsit şi pentru el.

 Când vecina de alături a plecat în târg cu treburi, i-a lăsat în grijă copilul cel mic. Spre seară, când doi săteni se certau în drum, a ieşit şi, cu vorbe
frumoase, i-a împăcat. 

Vezi tu, acum, ce este mila ? Chiar dacă nu ai bani să dai şi celorlalţi, nimic nu te împiedică să-i ajuţi cu atât cât poţi. Nu trebuie să dai din buzunar, ci din suflet.