ORICÂT DE LUNGĂ-I NOAPTEA

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

- TRAIAN DORZ

Oricât de lungă-i noaptea,
furtuna cât de grea,
eu n-am să-mi sting lumina
şi nu-nchid poarta mea.

La orice strajă poate
să vină Domnul meu
şi-n casa cu lumină
El ştie că-aştept eu.

Oricât de grea-i vegherea
singurătăţii stând,
eu n-am să-mi las iubirea
închisă, dormitând;

pe Domnul meu să vină
cu drag voi aştepta
şi poarta cea deschisă
El ştie că-i a mea.

La geamul cu lumină
grăbească-Se uşor,
pe poarta cea deschisă
să intre iubitor,

ştiind c-acolo este
un suflet singurel
şi Cel mai scump acolo
El ştie că e El.

Tu singur nu-mai parasit!

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajutăTu singur nu-mai parasit!

La toti mi-am spus durerea, Doamne
La toti ceream plangand, un sfat,
Zadarnic, toti au ras de mine
Tu singur, Tu m-ai ascultat!

 
Si-apoi, cat am dorit multimii
Sa-i spun de Harul Tau, ales ...
Ce multi au ras mereu de mine
Si ce putin m-au inteles!

 
Am fost cazut! Dar tu pierzirea
In care-atata vreme-am stat,
Sa ma ridic sa scap Iisuse,
Tu, numai Tu m-ai ajutat!

 
In ceasul greu al suferintei,
Din cei pe care i-am iubit
Na fost niciunul sa-m-ajute....
Tu singur...Tu m-ai cunoscut!

 
La porti cunoscute
In clipe grele am batut...
Dar nimeni n-a fost sa ma stie!
Tu singur...Tu m-ai cunoscut!

 
Dar cat te-am tot rugat, Iisuse,
In ceasul noptilor tarzii,
Si cat am plans eu pentru dansii,
Tu, singur! Tu Iisuse , stii!

 
Traian Dorz



Toate reacţiile:

!

Frumoasă-i îndrăzneala

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

Frumoasă-i îndrăzneala vieţii re-nnoite,
cu cât i-au fost mai negre păcatele trăite,
cu cât i-au fost mai multe greşelile iertate,
cu cât i-au fost mai grele durerile-ncercate.

Frumos este curajul ce-l capătă iubirea,
când află, dintr-o dată, puternic, mântuirea…
Când se-ntâlneşte-n faţă cu Dumnezeu, deodată,
şi inima-i învie ca din mormânt salvată

.
…Aşa Samariteanca a fost după-ntâlnirea
cu Domnul, la fântână, aflându-şi mântuirea…
Din cea mai temătoare, mai slabă şi retrasă,
a devenit femeia nespus de curajoasă…

S-a dus, chemând la Domnul cetatea ei întreagă,
vestindu-le-Adevărul, ca toţi să-l înţeleagă…
Cuvântul şi iertarea cu toţii să primească,
la fel cu-a ei, viaţa Hristos să le-o-nnoiască.

Şi-aşa mărturisire a dus ea prin cetate,
că s-au întors la Domnul atâtea vieţi chemate;
iar, după ani, când vremea prigoanelor sosise,
aici aflară fraţii atâtea uşi deschise…
*
…O, voi, Samaritence, aveţi pe veşnicie –
dac-aţi aflat pe Domnul – o mare datorie:
s-aduceţi cu-ndrăzneală, prin vorbă şi prin faptă,
cetatea voastră-ntreagă la Domnul Ce-o aşteaptă…

Traian Dorz,

MAI POŢI SĂ CREZI

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!



http://sfantulnectarie-babylenuta.blogspot.com/

Mai poţi să crezi, Iisuse, când spun că Te iubesc,
după durerea cruntă cu care Te-am străpuns?
Mai am să-ajung vreodată să pot să-mi ispăşesc
şi plânsul pocăinţei să simt că mi-e de-ajuns?

Vei mai privi vreodată cu drag Tu-n ochii mei
cum mă priveai 'nainte cu-ncredere şi dor?
Sau totdeauna ochii Ţi-i vei întoarce grei
să nu mă mai zdrobească văzând durerea lor?

Mai poţi să-mi mergi, Iisuse, alăturea pe-un drum
cum îmi mergeai odată voios şi fericit?
Sau tot mai trist vei merge şi mai străin de-acum
lăsându-mă cu piatra de care m-am lipit?

... O, dragoste divină, ce-amar Te-am întristat
şi ce adânc mă doare tot sufletul pustiu!
Mai este vreo nădejde să mai pot fi iertat
sau voi muri în plânsul prea greu şi prea târziu?

O, crede-mă, Iisuse, când spun că Te iubesc
chiar dacă spun aceasta cu ochii în pământ,
că nu-i mai grea povară ca vina ce-o simţesc
că am putut o clipă să-mi calc ce-aveam mai sfânt

Traian Dorz

Dă-Mi un minut din viaţa ta

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!



"Dă-Mi un minut din viaţa ta,
Eu îţi voi da o Veşnicie..
Fă doar un pas în calea Mea,
Eu am să fac spre tine-o mie..

Şi un cuvânt de Mi-ai şopti,
O rugă calda,'nlăcrimată,
Căzut, cum eşti, te voi găsi
Si iţi voi lua povara toată..

Numai un petic de pământ
De ţi-ar fi loc de rugăciune,
Te voi purta prin Cerul Sfânt,
Schimbându-ţi lacrima-n minune..

Priveşte-Mă numai puţin
Cum zac pe Crucea de suspine
Ca să-nţelegi ce Preţ Divin
Am plătit singur pentru tine..

Căci te iubesc cum n-Am iubit
Nicicând, pe nimeni, niciodată..
Odorul Meu cel mult dorit,
Cântarea Mea cea necântată!.." 

Traian Dorz