AI MURIT ȘI-A PLÂNS PĂMÂNTUL..

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

de Preot Sorin Croitoru

Ai murit și-a plâns pământul,
De suspin s-a zguduit..
Soarele, în semn de doliu,
Razele și le-a oprit,

Stoluri mari de păsărele
Sus în ceruri se-nvârteau,
Toate fiarele pădurii
Cu amar necaz plângeau,

Vântul șuiera cu jale,
Codrul fremăta și el,
Toate lucrurile Tale
Au plâns jertfa Ta de Miel,

Iară Tu pe Crucea 'naltă
Fără viață atârnai,
Coborând în iad cu drepții,
Însoțind tâlharu-n Rai.

Dacă nu aș ști, Iisuse,
După Cruce ce-a urmat,
Dacă n-ar striga creștinii
Că "Hristos a înviat!",

Eu Ți-aș plânge toată viața
Patima și ce-a mai fost,
Însă raza Învierii
Face plânsul fără rost,

Dar Îți cer, Iisuse Doamne,
Printre lacrimi: fă-mă demn
De-nfricoșătoarea-Ți moarte
Pe al Răstignirii Lemn.

Ceartă-mă, Iisuse Sfinte,
Pentru răul ce-am făcut
Când, luat de valul lumii,
Am uitat prin ce-ai trecut.

Harul Tău să mă învețe
Viața să-mi trăiesc frumos,
Ca în ceasul morții mele
Să mă-ntâmpini bucuros..

Dacă azi la ceas de noapte
Rănile mi-ai arăta,
Ca și Toma din Scriptură
Tălpile Ți-aș săruta,

Ca Maria Magdalena
Aș dori să Te ating
Și în fața slavei Tale,
Fricile să mi le-nving!

Ai murit și-a plâns pământul,
Că-L jelea pe Dumnezeu..
Și eu plâng când mă apucă
Dorul după Domnul meu..
amin

PENTRU CE M-AI PĂRĂSIT?..

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!




de Preot Sorin Croitoru

 
Doamne, când erai pe Cruce,
Chiar aproape de sfârșit,
Tu L-ai întrebat pe Tatăl:
"PENTRU CE M-AI PĂRĂSIT?"

Se vedea din tonul vocii
Că erai înspăimântat,
Iar această constatare
Mi-a dat mult de meditat..

Mai ales în post, de Patimi,
Eu mă întrebam mereu:
"Pentru ce să strige astfel,
Doar Iisus e Dumnezeu,

Nu era pe tron în ceruri,
Lângă Tatăl Său oricând,
Pentru ce să strige astfel,
Mi se pare, chiar plângând?.."

Da, dogmatica e simplă,
Însă eu uitam ceva:
Eu uitam, Iisuse Doamne,
Firea omenească-a Ta!

După firea Ta divină
Tu nicicând n-ai pătimit,
Dar ca Om ca noi în toate,
Ai avut de suferit..

Doar ca Dumnezeu, în ceruri,
Lângă Tatăl Tău erai;
După firea omenească
Te durea și sufereai.

Și se pare că durerea
Cea mai mare ai simțit
Chiar în clipa când pe Cruce
Tatăl Tău Te-a părăsit

Fiindcă murdăria lumii
Tu pe Cruce o spălai
Și văzând-o pe aceasta,
Tatăl S-a scârbit în Rai,

Și-a întors puțin privirea,
Iar atunci Tu ai strigat
Fiindcă-n ceasul ăla, Doamne,
Te-ai simțit însingurat.

Dar Te-am înțeles mai bine,
Domnul meu, mult mai apoi,
Când, orfan fiind de Tine,
Lacrimi îmi curgeau șiroi

Și plângeam precum copiii,
Repetând la nesfârșit:
"Dumnezeul meu, Iisuse,
PENTRU CE M-AI PĂRĂSIT?"

Bineînțeles, răspunsul
Ți-L primeam instantaneu:
"TU M-ai părăsit pe Mine,
N-am fugit de tine Eu!"

Și atunci, plecând genunchii,
Mă rugam din răsputeri,
Promițându-Ți că de astăzi
Eu nu voi mai fi ca ieri..

Uite-așa îmi trece viața,
Când cu Tine, când orfan,
Cu suișuri și cu plânsuri
Cam în fiecare an,

Repetând spre cer adesea,
Când mă simt mai necăjit:
"Dumnezeul meu, Iisuse,
PENTRU CE M-AI PĂRĂSIT?.."

IISUSE, IISUSE!

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

                      

de Preot Sorin Croitoru

Mult îmi place Acatistul
Domnului Iisus Hristos
Fiindcă-n el se tot repetă
Numele cel preafrumos:

“Iisuse”, “Iisuse”,
Îl rostesc de zeci de ori,
Inima în mine saltă
Și se umple de fiori!

Dulci sunt zahărul și mierea,
Dar mai dulce decât ele
Este Numele pe care
Eu îl chem în vremuri grele.

Bune-s vinul și horinca,
Însă Numele cel sfânt
Îmi aduce-o bucurie
Cum nu-i alta pe pământ.

De-l rostești cu nepăsare,
Doi de “i”, doi “s” și-un “u”,
În adâncul firii tale
Mare lucru nu simți tu,

Dacă însă cu credință
Și evlavie-l rostești,
O să simți în suflet, frate,
Bucurii duhovnicești.

Mie, sincer, mi se-întâmplă
Chiar așa precum vă spun,
Pentru mine nu există
Altceva la fel de bun.

“Iisuse”, “Iisuse”,
Te strig suspinând de dor,
Vino și rămâi la mine,
Bunule Mântuitor!
amin

CÂND PESTE OM COBOARĂ HARUL

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

                     

de Preot Sorin Croitoru

 
Când peste om coboară harul,
Atunci când viața l-a smerit,
El plânge-n sine ca tâlharul,
Fiind în inimă rănit:

"O, nu mă lepăda, Iisuse,
Când slava Ți-o vei arăta,
În rândul gloatei nesupuse,
Ci pune-mă de-a dreapta Ta!

De mi-ai bătut cândva la poartă
Și Te-am lăsat flămând în drum,
Te rog, Stăpânul meu, mă iartă
Și vino iar să bați acum!

Cămara, iată, este plină
Și vreau cu Tine s-o golesc,
I-aștept pe frații Tăi să vină,
Căci vreau acum să Te hrănesc!

De ai zăcut, răpus de boală,
Și nici nu mi-a păsat că zaci
Căci inima mi-era prea goală
Și nu-mi păsa pe-atunci ce faci,

Să-mi zici, Iisuse-n ce spitale
Te chinuiești și-acum, zăcând
Însingurat și plin de jale,
Că vreau să vin cât mai curând!

Iar de ai așteaptat vreodată,
Fiind un biet copil orfan,
Să mă comport precum un tată,
Și tot ai așteptat în van,

Eu Îți promit, Iisuse Sfinte,
Că de-o să vii în viața mea,
Te voi primi ca un părinte
Și loc o să-Ți găsesc în ea!"

Când harul peste om coboară,
Căci viața aspră l-a smerit,
Începe sufletul să-l doară
Și înțelege ce-a greșit

Și-atunci promite să își spele,
La fel cum a făcut Zaheu,
Din ale vieții multe rele,
Trăind cum cere Dumnezeu..