Tăranul si credinciosul...

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

,, Un țăran lucra într-o zi de Duminică la câmp, în timp ce consăteanul lui credincios se ducea la sfânta biserică.

Primul începu a-și bate joc de vecinul lui, considerându-l habotnic.
Însă credinciosul îi spuse:

– Prietene, ce ai spune dacă eu aș avea 7 galbeni și aș da 6 galbeni unui cerșetor, pe care l-aș întâlni în drumul meu?

– Aș spune că ești foarte darnic, răspunse țăranul necredincios, puțin ironic.
– Dar ce-ai spune dacă acest cerșetor, în loc să-mi mulțumească, mi-ar cere și pe al șaptelea?
– Aș spune că e un om de nimic, un netrebnic, și că își merită spânzurătoarea.

Acum, cel ce mergea spre biserică, îi zise zâmbind:

– Ei bine, ți-ai rostit propria ta osândă, căci din șapte zile câte sunt într-o săptămână, Dumnezeu ți-a dat șase pentru lucru și a șaptea o vrea să o sfințești pentru El. Dar tu o vrei și pe a șaptea pentru tine. Faci întocmai ca acel cerșetor."

Sfantul Paisie Aghioritul

Când eram băiet micuț

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." 

Când eram băiet mnicuț
Eu îmblam mai mult desculț.
Primele mele opcinci
Le-am primit de la bunici.

Când am crescut olecuță
Am primit șî o trăistuță
Faină, țăsută șî nouă
Să îmblu de Paști a ouă.

Ș-o cușmă bunu mni-o luat
Ca să mărg la colindat.
Cu prima mea cămeșuță
M-o dus buna de mânuță

La biserică în strană
Șî stam drepț ca o cătană.
Zâceam tare, Tatăl nost
Că îl știam pe de rost.

Pe mama, tata șî buna
Eu nu i-am prins cu minciuna.
Mne-o zâs să nu mint nici eu
Că mă bate Dumnezeu.

Nu i-am auzât cumva
Să se plângă de ceva,
Că n-au bani, ori că n-au pită
Haine, ori altă ispită.

Când aveau mălai șî fân
Să mulțămneau cu puțân.
Aveau napci în pcicniță
Brânză, urdă în bărbânță

Mălaiu era uscat
Șî sus în pod agățat
Aveau văcuță cu lapte
Gâște șî găini vo șapte.

Nici mai rar, da nici mai des
Nu i-am auzât de stres.
Beau laptele din ulcică
Dar nu mergeau la potică.

Alea vremuri... s-o cam dus.
Șî nici a mnei amu nu-s
Ca să vadă ce-am ajuns
Avem bani, avem mașini
Și copii printre străini.

Ba ne plângem tot mai des
De depresie, de stres
Fiindcă am uitat, zâc eu
De Isus, de Dumnezeu
Șî indiferent de ani
Alergăm doar după bani.

Eu, zâc să ne mai oprim
Că az- mâine bătrânim
Ș-om pleca la țânțârim
Ș-acolo-i unu ca altu
Șî săracu șî bogatu
Te duci cu mâinile goale
Doar cu păcatele tale.