Dumnezeu raspunde omului credincios

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

Se povesteste ca o femeie era foarte bolnava si avea nevoie urgenta de un medicament. Era departe de orice farmacie si era iarna. Farmacia era in satul vecin. Avea o fetita de varsta scolara si nu avea altceva de facut decat s-o trimita pe fetita sa mearga pana la farmacie sa ceara picaturile de cate avea nevoie. Fetita se incumeta sa plece.
Ajunse la farmacist si acesta, care stia boala femeii, ii dadu fetitei o slicluta cu picaturi. Fetita pleca in fuga.

Dupa cateva clipe, farmacistul, batran si cu vederea slaba, controla mai atent locul de unde luase sticluta. Constata ca in loc sa-i dea medicamentul pentru boala de inima a femeii, ii daduse o sticluta cu otrava. Pe fetita n-o mai putea ajunge. Cazu in genunchi si se ruga. Ceru doar un singur lucru: "Doamne, fa o minune! Sa nu ajunga fetita acasa!" Cererea lui era dreapta si fu puternica. Inca aflandu-se in rugaciune, auzi usa deschizandu-se si o vazu pe fetita intrand in farmacie: "Domnule, alergand am cazul ti-am sport sticluta, iertati-ma, dar dati-mi alta sticluta. Altfel, mama va muri! Fetita plangea, zdrobita de parere de rau. Farmacistul incepu sa planga de bucurie si emotie. Ii multumi lui Dumnezeu. Era in afara de orice indoiala ca i se raspunsese la rugaciunea lui.

Zgomotul argintilor

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

Un tata batran, care agonisise in viata destul de multa avere, ce s-a gandit !? S-o imparta copiilor sai cat mai traieste, contand bineinteles pe dragostea lor de fii, ca vor avea grija de el pana la moarte. Acestia i-au promis. Dupa ce s-au vazut insa in stapanirea tuturor bunurilor, l-au luat pe batran, l-au inchis in cea mai intunecata, in cea mai proasta, in cea mai mirositoare camera, dandu-i din cand in cand doar cate un blid de mancare.
Ce s-a gandit atunci batranelul?! Si-a confectionat o lada, pe care a bagat-o sub pat. S-a dus la un vechi prieten caruia i-a spus cu durere cum il trateaza copiii dupa ce le-a dat totul, si l-a rugat:
- Imprumuta-mi un sac cu monede de argint si maine ti-l aduc inapoi.
Acela i-a imprumutat banii. Batranul a venit acasa si a inceput sa-si numere argintii cu mare zgomot, asa incat fiii, aflati in aceeasi casa, sa auda. Au privit prin gaura cheii si au vazut ca batranul are foarte multi bani. L-au vazut si cum i-a pus in lada respectiva, cum a incuiat-o si cum a pus-o sub pat.
Din ziua aceea, sufletele copiilor s-au transformat ca prin minune. Si-au adus aminte ca batranul era tatal lor si au inceput sa se poarte cu el cu cea mai mare grija. Acum, in afara de ceea ce primisera, mai sperau sa primeasca si banii de argint si pentru aceasta trebuiau sa intre in gratiile batranului.
De fapt, batranul a doua zi a dus banii inapoi prietenului sau. Peste cateva luni s-a imprumutat din nou pentru o zi, si iar a facut zgomot cu ei. Copiii au devenit si mai atenti cu el. Intr-o zi batranul tata a murit, dupa ce s-a bucurat de toata atentia copiilor in ultimii ani ai vietii.
S-au hotarat sa amane deschiderea lazii cu comoara pana dupa inmormantare, cand vor ramane singuri si vor fi toti de fata. L-au ingropat cu bucurie dupa care, venind acasa, au cautat cheile, le-au gasit si au descuiat lada. In lada n-au gasit, insa, decat un baston de care era legata o hartie pe care scria:
- Cu un baston ca acesta sa fie batut parintele care isi va da averea fiilor inainte de vreme !