AM VĂZUT ÎN CER UN ÎNGER !

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

Am trecut prin marea vietii, valuri grele m-au lovit
Dar m-a ridicat Iubirea Celui ce s-a răstignit
M-a privit din inaltimea , Sfintei Sale suferinte
Si s-a coborât in iadul cruntei mele necredinte.

A intrat tiptil in casa sufletului meu pierdut
Ce pentru plăceri ascunse l-am pătat si l-am vândut,
Si-am simtit că-acea Lumină răsărită-n noaptea mea
Nu-i doar simplă licărire, nu-i nici soare , nu-i nici stea !

Mă-ncălzea, topind in mine gheata sufletului meu
Mă ardea a Sa iubire mistuind tot ce e rău,
Mă priveau cu duiosie ochii Lui inlacrimati
Si-am dorit din acea clipă ca sa fim pe veci legati !

Si-am vazut in cer un inger, făcând harfă dintr-o stea
Atingând măiastre strune, toată fiinta mea vibra,
Altul apucând o raza, aprindea făclii dansând
Ca să-mi lumineze tainic, calea mea de om pierdut !

Si am ascultat uimită, glăsuirea ingerească,
Si-am păsit pe calea strâmtă in lumina Lui cerească
Si il rog purtându-mi crucea, pe Cel făra de păcat,
Nici aici si nici acolo , de El sa nu mă despart !

Eliana Popa

Povestea de seara...

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

Trăia odată în Muntele Athos un călugăr, care locuia în Karyes. El bea şi se îmbăta în fiecare zi, scandalizând pelerinii.
În cele din urmă a murit, iar acest lucru i-a uşurat pe o parte dintre credincioşi, ei mergând şi spunându-i încântaţi părintelui Paisie Aghioritul că s-a rezolvat în cele din urmă această problemă uriaşă. Părintele Paisie le-a răspuns că şi el ştia despre moartea călugărului, după ce a văzut un batalion întreg de îngeri care au venit să ridice sufletul acestuia. Pelerinii au fost uimiţi, iar unii au protestat şi au încercat să-i explice mai bine părintelui, gândindu-se că bătrânul nu a înţeles.

Stareţul Paisie le-a explicat: „Acest călugăr s-a născut în Asia Mică, la scurt timp înainte de distrugerea de către turci, atunci când au adunat toţi băieţii. Deci, ca să nu-l ia de la părinţii lui, ei îl luau cu ei la seceriş, şi astfel pentru a nu plânge, au pus raki (rachiu) în laptele lui pentru ca el să doarmă. Prin urmare, el a crescut şi a ajuns un alcoolic. Acolo el a găsit un bătrân care i-a declarat că a fost şi el alcoolic. Bătrânul i-a spus să facă metanii şi rugăciuni în fiecare noapte şi s-o implore pe Maica Domnului să-l ajute să taie câte un pahar de băutură.

După un an, cu pocăinţă şi luptă, a reuşit să ajungă de la 20 de pahare de băutura la 19 pahare. Lupta a continuat pe parcursul anilor şi a ajuns la 2-3 pahare, cu care el tot se îmbată.

Lumea a văzut un călugăr alcoolic care scandaliza pelerinii, dar Dumnezeu a văzut un luptător, care a dus o bătălie lungă cu patima să.
Fără să cunoaştem ce fiecare încearcă să facă şi ceea ce vrea să facă,ce drept avem noi să judecăm efortul său?

Sursa: pemptousia.ro