SE RĂSCOLESC STRĂMOȘII ÎN MORMÂNT..

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

de Eliana Popa

Se răscolesc strămoșii în mormânt
Privind la tine, biată Românie!
Că te-ai plecat și ieftin ți-ai vândut
Credința și întreaga avuție.

Copiii tăi se rușinează azi,
Să strige cu tărie :,,Sunt român!"
În flăcările necredinței arzi
Și pe Hristos L-ai părăsit în drum!

Femei avem dar prea puține-s mame,
Așa cum Domnul, lege, ne-a lăsat,
Acum sunt doar distinse și ,,tunate" doamne
De vor copil îl fac planificat!

Avem copii ce și-au uitat părinții,
Că sunt plecați la alte datorii,
Se roagă și se-nchină la toți sfinții
Bietii parinti... dar fără de copii!

Avem de toate, dar nu avem iubire
Căci n-avem timp nici a ne mai privi
Să mai zâmbim nu ne mai stă in fire
Noi suntem morti 'nainte de-a muri!

Avem tristețea soră și necazul frate,
Nici amintiri n-avem cu bucurii
N-avem nimic, deși avem de toate
Și asta pentru c-am uitat a ne iubi!

Strămoșii noștrii n-au plecat afară
Aici au stat și au trăit frumos,
Dar suntem azi poporul fără țară
Suntem creștini dar fără de Hristos!

Se răscolesc și plâng stramoșii-n glie
Și se mai roagă Sfinții la Iisus
Să nu se piardă biata Romanie
Să se ridice peste veacul cel apus!

Sursa foto: Facebook
( poezia face parte din vol, CU HRISTOS PE DRUMUL CRUCII)

Iisuse , sunt Ionuț !

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

În fiecare zi la amiază , un tânăr venea la biserică, rămânea câteva minute la intrare şi apoi pleca .
Purta o cămaşă în carouri şi blugii tăiați , ca toți tinerii de vârsta sa .
Avea în mână o pungă de hârtie cu sandvişuri pentru prânz .
Suspicios un pic preotul l-a întrebat ce caută pe acolo. Se gândea că în vremea noastră hoții sunt în stare să dea atacul şi în biserică.
- Vin să mă rog , a răspuns tânărul.
- Să te rogi ... Dar cum poți să te rogi aşa repede ?
- Ei bine ...Mă prezint în fiecare zi la prânz în această biserică şi spun doar atât :
" Iisuse , sunt Ionuț " şi apoi mă duc . Ştiu că rugăciunea mea este neînsemnată dar sun convins că El mă ascultă.
La câteva zile după aceasta , în urma unui accident la locul de muncă, tânărul a fost dus la spital , având câteva fracturi foarte dureroase.
Stătea într-un salon împreună cu alți bolnavi. Prezența sa acolo , a schimbat viața întregului pavilion .
Era vesel , voios și râdea mereu !
După câteva zile, salonul său a devenit loc de întâlnire pentru toți pacienții din saloanele învecinate .
Tineri şi bătrâni , bolnavii îşi dădeau întâlnire lângă patul său , iar el avea un surâs şi o vorbă de îmbărbătare pentru toți .
A venit să-l vadă şi preotul ; însoțit de o infirmieră , el s-a apropiat de patul tânărului .
- Mi s-a spus că eşti foarte îngândurat , dar cu toate acestea , ştii să îi mângâi pe cei din jur. Cum poți să o faci ?
- Datorită cuiva care mă vizitează în fiecare zi la amiază.
Infirmiera a intrat în vorbă :
- Dar nu vine nimeni la amiază.
- Ba da !
Vine zi de zi , apare în uşa salonului şi spune :

“Ionuț , sunt Iisus"
şi apoi pleacă !