de Eliana Popa
Se răscolesc strămoșii în mormânt
Privind la tine, biată Românie!
Că te-ai plecat și ieftin ți-ai vândut
Credința și întreaga avuție.
Copiii tăi se rușinează azi,
Să strige cu tărie :,,Sunt român!"
În flăcările necredinței arzi
Și pe Hristos L-ai părăsit în drum!
Femei avem dar prea puține-s mame,
Așa cum Domnul, lege, ne-a lăsat,
Acum sunt doar distinse și ,,tunate" doamne
De vor copil îl fac planificat!
Avem copii ce și-au uitat părinții,
Că sunt plecați la alte datorii,
Se roagă și se-nchină la toți sfinții
Bietii parinti... dar fără de copii!
Avem de toate, dar nu avem iubire
Căci n-avem timp nici a ne mai privi
Să mai zâmbim nu ne mai stă in fire
Noi suntem morti 'nainte de-a muri!
Avem tristețea soră și necazul frate,
Nici amintiri n-avem cu bucurii
N-avem nimic, deși avem de toate
Și asta pentru c-am uitat a ne iubi!
Strămoșii noștrii n-au plecat afară
Aici au stat și au trăit frumos,
Dar suntem azi poporul fără țară
Suntem creștini dar fără de Hristos!
Se răscolesc și plâng stramoșii-n glie
Și se mai roagă Sfinții la Iisus
Să nu se piardă biata Romanie
Să se ridice peste veacul cel apus!
Sursa foto: Facebook
( poezia face parte din vol, CU HRISTOS PE DRUMUL CRUCII)
Se răscolesc strămoșii în mormânt
Privind la tine, biată Românie!
Că te-ai plecat și ieftin ți-ai vândut
Credința și întreaga avuție.
Copiii tăi se rușinează azi,
Să strige cu tărie :,,Sunt român!"
În flăcările necredinței arzi
Și pe Hristos L-ai părăsit în drum!
Femei avem dar prea puține-s mame,
Așa cum Domnul, lege, ne-a lăsat,
Acum sunt doar distinse și ,,tunate" doamne
De vor copil îl fac planificat!
Avem copii ce și-au uitat părinții,
Că sunt plecați la alte datorii,
Se roagă și se-nchină la toți sfinții
Bietii parinti... dar fără de copii!
Avem de toate, dar nu avem iubire
Căci n-avem timp nici a ne mai privi
Să mai zâmbim nu ne mai stă in fire
Noi suntem morti 'nainte de-a muri!
Avem tristețea soră și necazul frate,
Nici amintiri n-avem cu bucurii
N-avem nimic, deși avem de toate
Și asta pentru c-am uitat a ne iubi!
Strămoșii noștrii n-au plecat afară
Aici au stat și au trăit frumos,
Dar suntem azi poporul fără țară
Suntem creștini dar fără de Hristos!
Se răscolesc și plâng stramoșii-n glie
Și se mai roagă Sfinții la Iisus
Să nu se piardă biata Romanie
Să se ridice peste veacul cel apus!
Sursa foto: Facebook
( poezia face parte din vol, CU HRISTOS PE DRUMUL CRUCII)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.