Faceți căutări pe acest blog

Creştinism Ortodox

sâmbătă, 25 februarie 2023

Pildă

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!


Un bătrân orb stătea la colțul unei străzi aglomerate și cerșea. Pe un carton în fața unei cutii de tablă stătea scris : " Nu văd, vă rog să mă ajutați ".

Rareori dacă se îndura cineva să lase un bănuț.
Un tânăr care trecea prin zonă a văzut cartonul bătrânului și cutia goală. De asemenea acesta a observat câți oameni treceau fără să se uite la bătrân, așa că a scos un marker , a întors cartonul pe partea cealaltă și a scris ceva.

Imediat oamenii au început sa pună bani în cutia de metal. După un timp ,când cutia dădea pe dinafară de plină ce era, bătrânul a rugat pe un străin să îi spună ce scria pe carton .
"Scrie" a răspuns străinul: " Este o zi minunata tu poți sa o vezi , însă eu nu!"

Logica este că: Cuvintele sunt importante când vrem sa ne conectam la ceilalți sau să transmitem un mesaj care îi atinge .

Uneori suntem atât de prinși în vârtejul vieții, încât uităm despre lucrurile simple și cu adevărat importante: iubirea, onestitatea, adevărul și respectul .

Ascultă, privește , simte . Oamenii se vindeca când sunt auziți, văzuți, înțeleși!

A fi bun este mai important decât a avea dreptate. De cele mai multe ori , oamenii nu au nevoie de o minte strălucită care sa le ofere o soluție, ci de o inimă bună care să înțeleagă prin ce trec și sa le fie alături.

marți, 14 februarie 2023

PILDA SERII !

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!


Un grăjdar (cel care dă de mâncare animalelor) avea urâtul obicei de a bea mai multă băutură alcoolică decât îi era necesar pentru o viață cumpătată, echilibrată.

Într-o zi, după ce adăpase caii și-i aducea la grajd, stăpânul său îi zise:

– Să duci din nou caii la fântână, ca să mai bea apă.

Grăjdarul se uită mirat la stăpân, dar porunca fiind poruncă nu mai putea grăi niciun cuvânt. Și tot mormăind duse caii la fântână, dar se întoarse îndată înapoi.

– Au băut caii apă? îl întrebă stăpânul.

-Nicidecum stăpâne, răspunse grăjdarul. Tot omul știe că niciodată caii nu mai beau apă dacă sunt sătui.

– Te sfătuiesc ca de azi înainte să iei exemplu de la ei, adăugă stăpânul puțin apăsat și supărat, și să-ți aduci aminte că omul care bea mai mult decât poate duce, are mai puțină minte decât un animal.

„Pilde și povestiri”, Editura Credința Străbună
Jurnal Spiritual

Sfintii Zilei

Arhivă blog