de Eliana Popa
Dumnezeu, făgăduință, către Moise a făcut
Că o Nouă Învoială o să facă pe Pământ.
Pruncul Sfânt o să se nască și în gura Lui va pune,
Vorbele-i pecetluite ce le va zidi în lume.
Legea Nouă o va scrie, nu cu slova scrisă-n piatră,
Ci cu litera cea vie scrisă-n inima curată!
Învoială de iertare și uitare de păcate
Celor care Îl urmează le dă viață făr' de moarte.
Iată-n tine, Betleeme, se va naște Craiul păcii!
Și-n Lumina Lui vei merge, cum au spus-o toti proorocii,
Către tine se indreaptă Soarele adevărat,
Cel ce e Desăvârşitul, Fiul Celui Preaînalt.
Rege drept ți se va naște, dar sărac în tine, intră
Și în fața Lui, noroade și mulțime se prindă!
Căci Prea Bunul, prin Fecioară, către lume L-a chemat
Ca acei ce-s orbi să vadă și să iasă din păcat.
Pe acei ce zac în beznă, în lumină să-i ridice
Și durerea să le-o poarte, lanțurile să le strice!
Însă-n loc să Îl iubească, duşmănit va fi de ei,
Răstignit si pus pe pe Crucea, făurită de iudei!
Dar Sămânța, ce-o aruncă în pământul plin de spini
Şi călcată de mulțime și scuipată cu venin,
Va rodi cu roadă multă, foc din miezul ei să curgă
Seva Dragostei și-a Milei pe Pământ să se răsfrâng!
