Iulian Apostatul merge la război împotriva persilor, iar la întoarcere hotărăște să șteargă numele de creștin de pe fața pământului. În luptă este atins de o săgeată care-i străpunge ficatul.I se părea că vede pe Hristos într-un nor ceresc. Atunci umplându-și mâna cu sângele care-i curgea dintr-o rană, și aruncându-l spre cer strigă:
,, - Ce, Galileene, mă urmărești până și în mijlocul armatelor mele? Cu toate că sunt rănit de mâna Ta, voi avea încă destulă putere, ca, murind să Te tăgăduiesc.Satură-Te de sângele meu si laudă-Te că ai biruit pe Iulian !".Puțin dupa aceea a murit.
Moartea unui tânăr care a rătăcit de la dreapta credință:
Sub un stejar s-a găsit cadavrul unui tânăr , iar alaturi de el revolverul cu care își luase zilele.În buzunarul hainei se afla o bucată de hârtie pe care scrisese : ,,Cel ce îmi vei descoperi cadavrul, află că am trăit cinci ani după pericopele Evangheliei, deplin mângâiat și mulțumit.Într-un moment necugetat, am ajuns în societatea unor liberi cugetători, și aceia m-au adus acolo unde ma aflu astăzi.Rog creștinătatea să-mi ierte pasul , care fără îndoială o va supăra.Rog iertare de la iubitul meu preot, ale cărui sfaturi daca le-aș fi urmat, nu aș fi azi aici.Rog iertare de la iubiții mei părinți, cărora prin acest gest nesocotit, le-am produs o durere atât de mare.Luasem hotărârea să le fiu sprijin la bătrânețe.Dar acum trebuie să renunț că nu mai pot suporta viața". Iata unde duce necredința!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.