de Preot Sorin Croitoru
Sunt fapte care nu se fac,
Sunt vorbe care nu se spun
De îți dorești să-I fii pe plac
Mântuitorului Cel bun.
Sunt pofte care murdăresc,
Sunt gânduri ce aduc suspin
Și care nu se potrivesc
Cu viața unui bun creștin.
Sunt hotărâri ce nu se iau,
Oricât ai fi de mânios,
Sunt supărări ce loc nu au
În ucenicii lui Hristos.
Sunt palme-întinse uneori
În care trebuie să pui,
De vrei să îți aduni comori
De la Hristos în casa Lui.
Sunt ochi atât de minunați,
Că trebuie să fugi de ei;
Sunt oameni buni și cumpătați
Pe care-n preajma ta să-i vrei.
Sunt clipe-n care dacă taci
Te-ai lepădat de Dumnezeu;
Sunt fapte care, de le faci,
În inimă vei plânge greu.
Sunt zile-n care-ai vrea să mori,
Dar trec, și vine vremea-apoi
În care simți că poți să zbori
Până la cer și înapoi.
Sunt vorbe aruncate-n vânt
De care mult te vei căi,
Căci fiecare mic cuvânt
Odată se va cântări.
Învață să îi lași mereu
Pe alții înaintea ta
Și Însuși Bunul Dumnezeu
Din cer de grijă-ți va purta.
Să nu cumva să te trezești
Și de-ale tale să te-apuci,
Uitând pe Domnul să-L slăvești
Făcându-ți semnul Sfintei Cruci!
Când ziua, iată, s-a sfârșit,
Să nu cumva să mergi la somn
Uitând să-ngenunchezi smerit
La milostivul nostru Domn,
Zicându-I: “Doamne,-Ți mulțumesc
De tot ce astăzi Tu mi-ai dat
Prin harul Tău dumnezeiesc,
Deși nimic n-am meritat”,
amin
