GLASUL BUNULUI DUMNEZEU

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

,, Îți știu lacrimile tale
Îți știu suferința grea
Căci mă plec cu multă milă
Către rugăciunea ta!

Nu mai spune că ești singur
Eu tot timpul sunt cu tine
Îți trimit mulțimi de îngeri
Cu aripile să te aline!

Oriunde te poată pașii
În viața asta trecătoare
Eu merg alăturea de tine
Prin furtuni, vânt și ninsoare!

Se întâmplă uneori să cazi
Dar îndată te ridic
Nu-mi pasă că lumea spune
Că nu ești bun de nimic!

Nu îmi pasă că umbli în zdrențe
Sau că umbli prin noroi
Ai suflet mult mai curat
Decât cei cu haine noi!

Știu că tu muncești cu trudă
De cu zori și până în seară
Și fiecare zi ce trece
Ți se pare o povară!

Dar mai știu că pentru toate
Tu mereu Îmi mulțumești
Cu mult drag privesc spre tine
Când din suflet te smerești!

 
Nu te plânge niciodată
Când suferi și pătimești
Eu, Mi-am dat viața pe Cruce
Ca tu să te mântuiești!

În piroane lungi și groase
Mi-au străpuns Trupul firav
Și tu mult plângi când te doare
Sau când zaci la pat bolnav!

Chiar dacă păcătuiești
Eu nu cert niciodată
Îmi ajunge rugăciunea
Și o inimă curată!

Îți știu suspinele tale
De multe am plâns cu tine
Lasă -mă în inima ta
Și Am să te duc la ape line!"

AUTOR: DANIELA IBRIȘIN

VIAȚA DE FĂRĂ DUMNEZEU

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

Viața fără Dumnezeu
E plină de tulburare
Grijile și deznădejdea
Calcă sufletul în picioare .

Fie săraci sau bogați
Toți suntem nemulțumiți
Dacă avem bani și putere
Atunci suntem fericiți.

Ochii noștri orbiți de patimi
Nu-Lmai văd Dumnezeu
Îl chemăm în rugăciune
Numai când ne este greu.

Fericirea pământească
Pe care mulți o dorim
Duce în acelaș loc
Către o groapă în țintirim.

Cine suferă în lume
Este desconsiderat
Celui ce îi merge bine
De lume e lăudat.

Creștinii de azi fug de Cruce
Ca de lucru cel mai rău
Dar ei nu știu că ea e podul
Ce duce spre Dumnezeu.

Suntem vrednici de jelire
Atunci când păcătuim
Fiindcă noi cu voia noastră
Spre osândă ne grăbim.

Mult se bucură satana
Când omul e nepăsător
Căci de nu se va trezi
El va fi pe veci al lor.

Îngerii sunt rușinați
Plini de tristețe și mâhniți
Când văd în fiecare zi
Oameni în iad osândiți.

Ce să mai spună Dumnezeu
Când vede atâta răzvrătire
Și pământul sub noi plânge
De boli și nefericire.

Dacă nu Îl auzim
Acum când El ne mai cheamă
Când noi Îl vom căuta
Nu o să ne mai bage în seamă.

Când lumea va fi în gheara
Cumplitului antihrist
Alături de Sfinți și îngeri
Va primi din ceruri trist.

Nu vreau să vă întristez
Cu cuvinte care dor
Dar mai e dureros să pierdem
Dulcele Mântuitor.

Vremurile trec și vin
Și nu se întorc înapoi
Numai Bunul Dumnezeu
Rămâne pururi cu noi!

AUTOR : DANIELA IBRIȘIN