Faceți căutări pe acest blog

Creştinism Ortodox

luni, 29 iunie 2015

Stâncile păcatelor


   Pe o corabie călătorea odată şi un om mai agitat din fire. Acest om era însă torturat de ideea că ce s-ar face el dacă într-o zi vasul pe care călătorea ar suferi un naufragiu. Şi plimbându-se el îngândurat pe puntea vasului, l-a întâlnit pe căpitan, pe care l-a întrebat:

- Sunt în apele acestea stânci?

- Da domnule, răspunse căpitanul.

- Şi ştii dumneata pe unde sunt acele stânci?

- Nu, aceasta nu ştiu.

Auzind aceasta, frica acelui om deveni şi mai mare.

- Cum, nu ştii aceasta şi eşti atât de liniştit, l-a întrebat nedumerit agitatul călător? În orice moment ne-am putea izbi de una şi atunci vom fi pierduţi!...

Vorbele acestea l-au lăsat şi în continuare calm şi liniştit pe căpitanul vasului care îi răspunse cu blândeţe:

- Eu cunosc bine calea şi ştiu unde este apa mai adâncă!...

Şi viaţa creştinului este întocmai unei astfel de călătorii printre o mulţime de stânci!... Cine va călători pe căile Domnului, nu se va zdrobi de stâncile păcatelor…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.

Sfintii Zilei

Arhivă blog