Într-o călduroasă zi de vară, un ţăran se întorcea de la câmp. Era mare arşiţă şi omul se simţea tare obosit. Văzând la marginea drumului un stejar mare şi umbros, se opri să se odihnească puţin. Se aşeză jos, la poalele copacului, cu spatele rezemat de trunchi. Îşi ridică privirea în sus şi văzu mulţimea de ghindă tânără care atârna de crengile lui. - Vai, vai, ce de ghindă, îşi zise săteanul. Dar oare de ce un copac aşa mare şi puternic, cum e stejarul, are un fruct aşa mic şi uşor ca ghinda? Crengile lui ar putea susţine chiar şi dovleci. Ei, da, un stejar plin de dovleci, ce bogăţie! Şi tot gândind şi socotind, iată că îl luă somnul şi aţipi. Dormi un pic şi...iată că, deodată se trezi! Ce se-ntâmplase? O ghindă se desprinsese din copac şi căzuse drept pe nasul omului nostru. Acum, ţăranul se tot freca, căci, deşi mică, ghinda venind de sus, îl lovise cu putere şi îl durea un pic. - Măi, îşi zise ţăranul. Vezi, toate lucrurile cu rostul şi tâlcul lor... Ei, na! Ce s-ar fi ales de nasul şi de capul meu dacă din stejar ar fi căzut un dovleac şi nu o ghindă?! Omul îşi luă haina şi îşi văzu mai departe de drum.
Faceți căutări pe acest blog
Faceți căutări pe acest blog
Translate
sâmbătă, 23 iulie 2016
Ghinda şi dovleacul
Într-o călduroasă zi de vară, un ţăran se întorcea de la câmp. Era mare arşiţă şi omul se simţea tare obosit. Văzând la marginea drumului un stejar mare şi umbros, se opri să se odihnească puţin. Se aşeză jos, la poalele copacului, cu spatele rezemat de trunchi. Îşi ridică privirea în sus şi văzu mulţimea de ghindă tânără care atârna de crengile lui. - Vai, vai, ce de ghindă, îşi zise săteanul. Dar oare de ce un copac aşa mare şi puternic, cum e stejarul, are un fruct aşa mic şi uşor ca ghinda? Crengile lui ar putea susţine chiar şi dovleci. Ei, da, un stejar plin de dovleci, ce bogăţie! Şi tot gândind şi socotind, iată că îl luă somnul şi aţipi. Dormi un pic şi...iată că, deodată se trezi! Ce se-ntâmplase? O ghindă se desprinsese din copac şi căzuse drept pe nasul omului nostru. Acum, ţăranul se tot freca, căci, deşi mică, ghinda venind de sus, îl lovise cu putere şi îl durea un pic. - Măi, îşi zise ţăranul. Vezi, toate lucrurile cu rostul şi tâlcul lor... Ei, na! Ce s-ar fi ales de nasul şi de capul meu dacă din stejar ar fi căzut un dovleac şi nu o ghindă?! Omul îşi luă haina şi îşi văzu mai departe de drum.
Labels:
PILDE CRESTIN ORTODOXE
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Sfintii Zilei
Arhivă blog
-
►
2024
(115)
- ► septembrie (11)
-
►
2023
(125)
- ► septembrie (9)
-
►
2022
(142)
- ► septembrie (9)
-
►
2021
(166)
- ► septembrie (4)
-
►
2020
(166)
- ► septembrie (11)
-
►
2019
(116)
- ► septembrie (6)
-
►
2018
(165)
- ► septembrie (27)
-
►
2017
(125)
- ► septembrie (18)
Etichete
Adormirea Maicii Domnului
(1)
COLAJE ORTODOXE
(32)
Despre Post
(6)
PILDE
(86)
PILDE CRESTIN ORTODOXE
(280)
Pilde de la Pr. Ioan Istrati
(6)
Pilde din Pateric
(4)
Pilde din Sfanta Scriptură
(7)
PILDE PENTRU MANTUIREA TA
(154)
Pilde pentru suflet
(86)
Pilde primite de la Preot Ioan
(24)
Pildele împăratului Solomon
(1)
Poezi cu Iurie Hamei
(1)
POEZII
(45)
Poezii cu Dorin Dumitru
(2)
Poezii cu Mihaela - Stoica - Cucoanes
(3)
Poezii cu Preot Sorin Croitoru
(56)
Poezii de Constantin Ursu
(1)
Poezii de Eliana Popa
(27)
Poezii de Maria Luca
(1)
Poezii de Maria Pintecan
(6)
Poezii de Traian Dorz
(4)
Poezii Preot Laur Turcu
(1)
Popas duhovnicesc
(7)
Povestioare cu tâlc
(110)
Povestire Din Pateric
(23)
Povestiri Ortodoxe
(144)
Rugăciuni
(4)
Sfaturi de la preot Ioan
(5)
Sfaturi Ortodoxe
(29)
sfaturi utile
(1)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.