SA NU LUAM NUMELE DOMNULUI IN DESERT (adica, sa nu-L chemam decat cand simtim ca numai putem izbandi fara ajutorul Lui)
.
"Un bijutier statea in pravalia lui si in timp ce lucra, lua mereu numele Domnului in desert, fie injurand, fie invocandu-L la orice pas. Iar un hagiu ce trecea pe strada s-a tulburat auzindu-l, asa ca l-a strigat sa vina afara. Cand bijutierul a iesit in fata usii, hagiul s-a ascuns. Bijutierul s-a intors in pravalie si si-a reluat lucrul. Hagiul iar l-a strigat si cand bijutierul a raspuns chemarii, hagiul iar s-a ascuns, repetand figura. Atunci bijutierul s-a intors furios la treaba. Si inca o data, la fel. Bijutierul, nebun de furie, s-a rastit la el: - Ce ma tot strigi, hagiule, si ce tot faci glume cu mine, cand eu nu-mi vad capul de treaba? La care hagiul i-a raspuns linistit: - Pai nici Dumnezeu nu-Si vede capul de treaba, dar tu il tot strigi mereu degeaba la toate nimicurile. Cine ar trebui sa se supere mai tare, Dumnezeu sau tu? Iar bijutierul, intelegand, s-a rusinat si s-a retras in pravalia lui, fara sa mai ia numele Domnului in desert". (Sfantul Nicolae Velimirovici).
Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze. Amin si Aliluia!
Preot Ioan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.