VENIT-A VREMEA !

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!



de Eliana Popa

Te pun din nou să urci Golgota, Doamne!
Dar astăzi sunt mai mulți decât atunci
Sunt și din cei ce îți cântau la strane,
TRISAGHIONUL și frumoase rugi.

Sunt toți acei ce-ar trebui să știe
Ce-nseamnă jertfa unui mucenic
Acei ce, Tu, le-ai dat din APA VIE,
Te vând și astăzi, Doamne, pe nimic!

Se-nalță iar în catacombe ALTARE,
Se pregătesc de luptă MUCENICI,
Vegheați de Sus, din Slava Ta cea mare,
De oștile de-ARHANGHELI și de SFINȚI.

Se pregătește-n taină iar PRETORIU
Se împletesc din nou cununi de spini,
Și zi de zi tot crește auditoriul
Acelor ce-i condamnă pe CREȘTINI.

Se pregătesc să-ngroape ADEVĂRUL
Să pună iar LUMINA sub obroc
Să-și răstignească iarăși ZIDITORUL,
ICOANELE să le arunce-n foc.

Se pregătesc de luptă mucenicii
Acestor vremuri guvernate de nebuni
Ce vor să șteargă din PROLOAGE sfinții
Și leapădă CREDINȚA SFÂNTĂ din străbuni.

Iar pântece de iad întunecate
Încep a naște DIOCLEȚIENI
Și se adună-n HOARDE APOSTATE,
Prigonitorii ultimelor vremi.

Și în icoane se-ntristează sfinții
Când, crucile sunt aruncate jos
Din peșteri se adună toți PĂRINȚII,
APOSTOLI și NEBUNI PENTRU HRISTOS.

Stau să se stingă CANDELE-n ALTARE
Tot iadul se ridică furios
Și scuipă chipurile din icoane
Din inimi vor sa-L șteargă pe HRISTOS.

În ceruri TRÂMBIȚELE-ncep să sune
ILIE și ENOH se pregătesc
În sac să prorocească pentru LUME
Și CUPELE MÂNIEI, clocotesc.

Venit-a vremea ,,VAIURILOR" grele
Venit-a timpul pentru SECERAT
Lua-vor plată slugile mișele
Satana și tot neamul apostat.

din volumul de poezii :,, Cu Hristos pe drumul Crucii"

Preotul tras de barbă pe holurile închisorii

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

Părintele Ioan Istrati -

Acum trei ani, ne cheamă o doamnă foarte distinsă (pe mine și pe încă un preot) să facem Sfântul Maslu tatălui ei. O casă cu mobilă de mahon impecabilă, sculpturi vechi de lemn...
Bătrânul e la pat, sub o plapumă, o mână de om, se chinuie cu dureri mari. Urlă, plânge.

- Nu poate muri, părinte! zice fiica.

Începem Sfântul Maslu, 7 rugăciuni de sfințire, 7 Apostole, 7 Evanghelii, 7 rugăciuni mari. Omul geme de durere la fiecare ungere. Parcă îl arde untdelemnul sfințit. Terminăm după o oră, sfârșiți.
Doamna ne face câte o cafea, pe care ne-o servește dintr-un set islamic aurit.
Întreb:

- Doamnă, tatăl de când nu s-a spovedit?
- Păi, părinte, cred că niciodată. Știți? Tata a fost director mare în securitate, șef de penitenciar, nu le-avea el cu de astea…
- Cu de astea? zic eu iritat. "De astea" nu poate muri și se chinuie cumplit! Dumnezeu și el știu de ce nenorociri a fost părtaș în pușcărie...

Îl spovedesc. Omul e vădit jenat, icnește de durere, poate încă vorbi. Se bâlbâie. Într-un sfârșit, începe: în anii '60, când era director de închisoare, l-a bătut până la leșin pe un preot bătrân și l-a tras de barbă pe culoarele închisorii.

- De ce? întreb eu.
- Pentru că făcea slujbe în celulă și toți deținuții ascultau în genunchi.

Mă cutremur:

- Rugați-vă să nu muriți! Să suferiți aici oricâtă durere, decât să vă duceți în fundul iadului!

Omul prinde a plânge amar. Îmi pare rău, părinte!

- Să plângeți mereu, câte fire de păr avea în barbă părintele ăla, atâtea lacrimi să vărsați!

Torționarul îmi sărută mâna și mi-o umple de lacrimi. În acest gest, văd marea răsplată a Lui Dumnezeu pentru preotul bătut, zdrobit, târât de barbă ca o cârpă pe holurile stabilimentului drăcesc. Simt o picătură din durerea lui.
Nu m-a mai sunat doamna.
După o săptămână, mă sună că a murit bătrânul, ținând în mână o cruce de lemn.
Cât de infinită e răbdarea Lui Dumnezeu!

Dumnezeu să-l ierte!

(Părintele Ioan Istrati)

RUGĂ

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută

Doamne, Iisuse Hristoase, întărește-ne credința
Și în Sfânta Ta Lumină înnoiește-ne ființa!
Și ne vindecă orbirea și picioarele infirme,
Care nu mai pot a merge, să se roage către Tine.

Doamne, Iisuse Hristoase, luminează bezna minții,
Să pășim și noi pe Calea pe care-au urmat-o Sfinții;
Vindecă de neputință și leprosul și ologul,
Cum atunci, lângă Vitezda, slobozita-i slăbănogul.

Doamne, Iisuse Hristoase, pregătește-ne aici,
Ca atunci când va fi vremea, să-i urmăm pe Mucenici.
Dă-ne dragostea fierbinte pe care au avut-o ei,
Să murim pentru credință ca cei Șapte Macabei.

Doamne, Iisuse Hristoase, poartă-ne-napoi prin vremi,
Să privim cum și-au dat viața Sfinții Martiri Brâncoveni;
Cum străbunii noștri vrednici, purtând cuşma sau catrința,
Nu Te-au pus ca noi pe Cruce… și nu și-au vândut credința.

Doamne, Iisuse Hristoase, cercetează via Ta
Să vezi dacă azi mai afli, roadă sfântă coaptă-n ea.
Și de-o fi trimite, Doamne, de cu zori culegătorii,
Că la adăpostul nopții stau la pândă prădătorii.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul Tatălui de Sus,
Să primesc a Ta iubire, nici curat, nici vrednic nu-s,
Dar încerc s-alerg la Tine, Tu-mi ești singur Ajutorul
C-am ales să urc Golgota și apoi să urc Taborul!

Eliana Popa