- Bine ați veni părinte.
- Bine te-am găsit fiul meu.
- Să știți părinte că nu mai pot.
- De la boală?
- Da părinte, de la boală.
- Domnul să te întărească fiul meu.
- Domnul să mă întârească, cum să mă întârească părinte?
- Tot ce are loc în lumea noastră are loc cu știrea lui Dumnezeu.
- Vreți să spune-ți că Dumnezeu știe de boala mea?
- Cum să nu fiul meu.
- Păi părinte eu sunt un om bun, nu am omorât pe nimeni, de ce să mă lase tocmai pe mine Dumnezeu să sufăr?
De ce să mă lase Dumnezeu tocmai pe mine să cad la pat?
- Există o explicație pentru acesta fiul meu.
- Care este părinte că chiar m-ați făcut curios.
- Vezi tu fiul meu de multe ori Dumnezeu ne lasă să cădem pe spate care să ne uităm în Sus.
- Adică cum părinte?
- Când omul este căzut pe spate (bolnav) el se uită în sus (la cer) la Dumnezeu nu?
- Așa este părinte.
- Ei vezi Dumnezeu te-a lăsat să cazi pe spate ca să te uiți mai mult în Sus la El.
- Văi părinte vă mulțumesc că mi-ați deschis mintea și inima.
Acum știu de ce am căzut la pat: L-am uitat pe Dumnezeu.
