"Te caut Iisuse, Tu știi și mă crezi,
De cand m-a dus nașa la sfântul Botez.
Te caut de atunci, Te caut prin viață,
De cand eram prunc la mama in brațe.
De atunci Te stiu, ca mama-mi cânta,
De Tine Iisuse și așa mă adormea.
Te caut din leagan, Iisuse Tu știi
C-așa mi-a spus și mama cu șapte copii,
Cu ochii albaștri, senini ca cerul,
Să caut în viață, să caut misterul
Vieții și-al morții, și-a tot ce se poate,
Sa aflu seninul si binele în toate.
Te caut Iisuse, de-atunci, de micuț
Când mama de mână în bundă, desculț,
M-a dus pe la slujbe desculță și ea,
Cu rochia pe față, c-așa o purta,
În zile de praznic în rest o-ntorcea,
Ca n-avea sărmana sa-și cumpere alta,
Caci noi eram șapte și dânsa si tata,
Și moșul și buna, cățelul, pisica,
Și până să-mpartă ea n-avea nimica,
Și tot era bine zicea că-i sătulă,
Că are în suflet mâncare destulă.
Și țin minte vorba când mă ținea în poală,
Că omu-i mai bun când rânza-i mai goală.
Te caut Iisuse, flămând și ostenit,
Prin rugă si posturi și-abia Te-am găsit.
Te caut afară și-n casă și-n mine,
Si plâng si mă supăr când nu dau de Tine.
Te caut prin codrii, la deal și la vale,
Și tare mă tulbur când nu-mi ieși în cale.
Te caut prin toate c-așa mi-a zis mama,
Când m-a dus la școală de mână, sărmana.
Căci ești pretutindeni, în munți și câmpii,
Și-n fructe și-n grâne și-n vii,
În oamenii buni, femei și copii,
De aceea Te caut în lungul și-n latu,
În tot ce există în josul și-naltu.
Din fundul de-adâncuri și până la stele,
Te caut pe Tine Iisuse prin ele,
Te caut Iisuse Hristoase prin muncă,
La plug și la sapă, la fânul din luncă,
C-așa mi-a zis mama, țin minte săraca,
Deși n-avea numai o clasă țăranca,
De fața trudită, cu palme umflate,
De mâini bătucite, călcâie crăpate,
Lovite, înțepate și prea-nsâgerate,
De bruști, de-aratură și miriștiti și spini.
Că daca ajung sa trăiesc prin străini.
Să nu uit de două: de muncă și rugă!
Că toate ale lumii sunt puse pe fugă,
Doar Tu ești statornic si netrecător,
De aceea Te caut si nu vreau să mor
C-așa mi-a zis mama slabuță la față,
Să nu mori copile, ascultă și-nvată,
Să cauți întreaga-ți viață.
Te caut Iisuse, de-atunci ne-ncetat,
Uitandu-mă tot pe unde am umblat,
Și-n toate văzându-Ți chipul așezat,
În toate iți văd urma pe unde ai trecut,
Și toate-mi spun, Doamne ca Tu le-ai făcut.
Te caut Iisuse, Om și Dumnezeu,
Făcătorul lumii, făcătorul meu,
Și mi-aduc aminte de ce mi-a zis mama,
Când cu iia ca năframa,
Își ridica, capul din lanul de grâu,
Cu secera-n mână, cu dureri in brâu,
Și-ndrepta încet trupul scăldat în sudoare,
Cu fața brăzdată de vânturi șii soare,
Cu priviri agale și dulce glas,
Îmi zicea: baiete sa nu faci un pas
Fără rugăciuni fără Dumnezeu,
E porunca mamei, ține-o fiul meu!
Azi nu mai am mamă, dorul meu m-apasă,
Și dorul de mama și dorul de casă,
Că din tot ce a fost nimic nu mai este
Și totul îmi pare o simplă poveste.
Sunt bătrân și singur și nu am pe nimeni,
Dă-mi har sfânt Iisuse, dorul să-mi aline,
Ca tu ești în toate și toate în Tine,
Și mama și tata și surori și frați
Și cei ce mai sunt și cei răposați,
Șii mă rog Iisuse bune:că Tu poți
Om și Dumnezeu, mântuie-i pe toți,
Și de toată lumea Te rog ține seama,
Si iartă-i pe toți, c-așa mi-a zis mama!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.