Păcatul indiferenţei

S-au întâlnit într-o după-amiază, pe uliţa unui sat, preotul din partea locului şi un ţăran din parohia sa. Cum l-a văzut, părintele l-a întrebat:
- Ieri dimineaţă am întâlnit doi săteni ce se certau dintr-o pricină oarecare şi am reuşit în cele din urmă să îi împac. Am văzut că tu ai trecut pe lângă ei fără să-ţi pese şi ţi-ai continuat liniştit drumul. Cum este posibil aşa ceva ? Crezi că ai făcut bine ?
- Părinte, i-a răspuns omul, eu nu prea cred că este important ceea ce fac. Dumnezeu este puternic şi dacă vrea să mă mântuiască mă va mântui, iar dacă nu vrea să mă mântuiască, atunci aşa va fi, indiferent de ce-aş face eu.
- Vai, fiule, cum poţi să vorbeşti aşa ?! - i-a răspuns cu blândeţe preotul. Ia spune-mi, de unde vii tu acuma cu sapa în spinare ?
- Păi, cum de unde, părinte ? De la câmp. Muncesc acolo de azi de dimineaţă. La cât m-am străduit, sper din tot sufletul ca Dumnezeu să-mi dea o recoltă bună.
- Nu crezi că este la fel, fiule, şi cu viaţa şi cu păcatele tale ? De ce te duci să munceşti la câmp ? Dacă Dumnezeu vrea să ai o recoltă bună, o să le găseşti de-a gata pe toate, dacă nu vrea, de ce te mai osteneşti ? Ţi se pare firesc ?
- Nu, părinte! Dacă nu muncesc, cum aş putea să am de-ale gurii ?
- Aşa este, fiule, dacă munceşti cu drag, Dumnezeu îţi ajută şi obţii o recoltă bună. E, tot aşa, dacă trăieşti fără păcat, purtându-ţi şi ţie de grijă, dar şi celor din jurul tău, atunci Dumnezeu se îndură şi, chiar dacă ai mai greşit în viaţă, îţi iartă păcatul, iar la Judecată vei fi mântuit.
Aşa cum buruienile năpădesc o grădină neîngrijită, tot astfel păcatele pun stăpânire pe sufletul omului rău. După cum vei căuta tu ca aceia din jurul tău să aibă linişte şi bucurie, să aibă credinţă şi speranţă în mântuire, tot astfel va căuta şi Dumnezeu ca şi tu să ai parte de toate acestea.
Să nu mai faci niciodată ca ieri! Dacă poţi să ajuţi pe cineva, chiar şi cu un sfat sau cu o vorbă bună, fă-o numaidecât, fiindcă trebuie să fim atenţi la tot ce întâlnim în viaţă, căci lumea toată este grădina de care noi toţi trebuie să avem grijă.
“Numai cine îşi iubeşte aproapele, Îl iubeşte pe Dumnezeu” - Sfânta Scriptură.

Medicul

Un medic a intrat in spital in graba dupa ce a fost chemat intr-o interventie chirurgicala de urgenta. El a raspuns imediat la apel, si-a schimbat hainele si a mers direct la blocul operator. Inainte de a intra in sala de operatie, a trecut pe langa tatal baiatului, care statea speriat pe hol.
Imediat ce l-a vazut, tatal a inceput sa strige:
- De ce ti-a luat atat de mult timp pana sa vii? Nu stii ca viata fiului meu este in pericol? Nu ai suflet!
Doctorul a zambit si a spus:
- Imi pare rau, nu am fost in spital si am venit cat de repede am putut, chiar dupa primul apel. As vrea sa va calmati ca sa imi pot face treaba.”
- Sa ma calmez? Cum ar fi daca fiul tau ar fi in acea camera? Tu ai putea fi calm? Daca propriul fiu iti moare din cauza ca medicul intarzie… ce faci?" – a spus tatal mai mult tipand.
Medicul a zambit din nou si a raspuns:
- Vom face tot posibilul sa il salvam. Apoi a intrat in sala de operatie, insa nu inainte de a il auzi pe tatal baiatului spunand “Oferirea sfaturilor atunci cand nu ai nicio problema pare a fi o treaba foarte usoara.”
Operatia a durat cateva ore; medicul a iesit din sala fericit:
- Fiul dumneavoastra este in afara oricarui pericol – i-a spus tatalui aflat in sala de asteptare. Daca aveti orice alte intrebari, va rog sa va adresati asistentei – a adaugat medicul.
- De ce este atat de arogant? Nu a putut astepta cateva minute? Voiam sa aflu mai multe detalii despre starea fiului meu, a spus tatal cand a vazut o asistenta iesind din sala de operatie.
Asistenta a raspuns cu lacrimi in ochi:
- Fiul sau a murit ieri, intr-un accident rutier. Era la inmormantare cand l-am sunat pentru operatia fiului dumneavoastra. Si acum, ca a salvat viata fiului dumneavoastra, a plecat sa isi inmormanteze copilul.

Morala: Nu judeca niciodata pe nimeni deoarece nu stii cum este viata lor si nici prin ce trec.