Tocmai fiindcă ai uitat...

Într-o noapte, un creştin neînsemnat şi smerit: a visat că, intrase în Paradis - şi că un înger îl ducea de mână.
Spăimântat, omul a zis:
- "Nu sunt vrednic să păşesc aici - căci n-am făcut nimic, ca să merit aceasta!"
Dar îngerul i-a spus:
- "Nu, aici se ştie ce-ai făcut"
- "N-am făcut nimic - şi nu sunt vrednic.”
Îngerul i-a zis:
- „Ai ajutat în ziua aceea pe fraţii tăi lipsiţi.”
- "Nu-mi aduc aminte.”
- „Ai păşit în casa văduvei şi-ai purtat darul milei.”
- "Nu-mi aduc aminte.”
- „Ai cercetat pe cei în suferinţă.”
- "Nu-mi aduc aminte.”
- "Nu te-ai trufit, n-ai bârfit, n-ai ridicat glas de pâră asupra fraţilor tăi.”
- "Nu-mi aduc aminte.”
Dar îngerul i-a spus:
- "Fii liniştit. Tocmai fiindcă ai uitat tu, ţinem noi minte. Iar pentru tot ce-ai făcut, se cade acum să stai aici cu noi.”

Puterea pocaintei

Un oarecare tot gresea si tot se caia. Asa a petrecut intreaga viata. In cele din urma, s-a marturisit si a murit. Un duh rau a venit sa ia sufletul lui si a spus:
- E al meu!
Domnul insa a spus:
- Nu! S-a cait!
La aceasta, diavolul a raspuns:
- Chiar daca s-a cait, el a gresit mereu.
Atunci, Domnul i-a raspuns:
- Daca tu, rau fiind, iarasi il primeai, dupa ce el se caise inaintea Mea, cum dar Eu sa nu-l primesc, dupa ce el, gresind, iarasi s-a intors la Mine cu pocainta? Uiti tu oare ca esti rau, iar Eu sunt bun?