La începutul vremurilor s-a adunat tangalachi ( așa îl numea Sfântul Paisie Aghioritul pe diavol), împreună cu slujitorii săi și s-au gândit să facă oamenilor o farsă.
Unul dintre ei a spus:
- Ce-ați spune dacă ne-am distra puțin cu oamenii furându-le ceva?
- Și ce putem să le furăm?
După multă gândire, cel mai mic a spus:
- Să le furăm fericirea. Problema este însă unde să le-o ascundem, ca să nu o găsească.
- Să o ascundem pe vârful celui mai înalt munte, propuse unul .
-Nu, spuse altul. Oamenii au putere uriașă și cineva ar putea să o găsească și toți vor ști unde să o caute.
- Atunci să o ascundem în adâncul mării, propuse alt demon.
- Nu, au submarine ultramoderne și o vor găsi foarte repede, spuse primul .
- Să o ascundem pe o planetă îndepărtată, au spus alții.
- Navele spațiale vin și pleacă mereu. O vor găsi.
Un demon stătea tăcut auzind atent fiecare propunere.
- Cred că există un loc unde oamenii niciodată nu vor căuta.
Toți au tresărit și uitându-se unul la altul , au întrebat:
- Unde nu vor căuta?
- În adâncul sufletului lor. Acolo vom ascunde fericirea. Oamenii vor fi atât de ocupați cu căutarea ei în afară , încât niciodată nu o vor găsi.
Toți demonii au fost de acord.
De atunci omul își cheltuiește viața sa, căutând fericirea, fără să știe că ea se află doar înlăuntrul său.
" Împărăția lui Dumnezeu înlăuntrul vostru este". ( Luca 17, 21)
