Apa curățirii

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

Un preot de la ţară, mergând cu treburi spre satul vecin, a văzut o femeie din parohia sa spălându-şi rufele în râu şi, apropiindu-se, a întrebat-o:

    – Duminică, la slujbă, am văzut că nu m-au ascultat toţi creștinii cu atenţie. 

    Poate am vorbit lucruri prea savante şi mă gândesc, duminica asta, să vorbesc mai pe înţelesul oamenilor. Spune-mi, dumneata ce-ai înţeles din ce-am spus eu la predică?

– Părinte, i-a răspuns cu smerenie femeia, eu n-am multă carte, dar aş vrea să vă întreb şi eu ceva: vedeţi pânzele ce le spăl eu acuma? Apa trece prin ele şi le curăţă. Credeţi că au ele habar de cum le-a curăţat apa? 

    Şi cu toate astea, devin albe şi frumoase. Nu înţeleg eu, în biserică, tot cuvântul sfinţiei tale, dar simt în suflet căldura Duhului Sfânt, Care mă curăţeşte de păcat, aşa cum apa aceasta curăţă pânzele mele.

     Tare mulţumit a plecat preotul văzând un om care nu e doar cu gândul la cele sfinte, ci şi cu sufletul.

“La Dumnezeu ajungem printr-un 

   anume mod de viaţă,

     nu printr-un

    anume fel de a gândi.” 

(Christos Yannaras)

Nu Uita de Zahăr !

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

Dragomir Ioan
rdSonosetp90cibcm6u e23re6gmh4tci72083m21li0t0cfd22u21l2 gte ·

Mai erau cinci minute până să înceapă ora.
Copiii de clasa a V-a alergau prin sală gălăgioşi, dar şi emoţionaţi.

La ora 16 fix aveau testare la Religie.

Când a intrat profesoara , tot freamătul ca de pădure în furtună s-a transformat într-o linişte de deşert tropical.

„Aş vrea să răspundeţi cu cuvintele voastre , simple, la două întrebări
1. Cine Este Dumnezeu ?
2. Cum ştiţi că Dumnezeu Există dacă nimeni nu L-a Văzut ?

În 20 de minute toţi copiii au finalizat lucrarea.

Profesoara le-a citit pe rând .
29 de lucrări, erau repetitive .
Cuvintele parcă erau aceleaşi „Dumnezeu e Tatăl nostru”;
„a făcut Pământul … , marea şi tot ce există”;
...
Dar a treizecea E lucrarea lui Ernestino . Un pici blond mărunțel .
„Vino şi citeşte-ţi lucrarea în faţa clasei”.
Copilul vine şovăielnic .
Se temea de o umilinţă în faţa colegilor . Lacrimile îi inundă obrajii .
Invăţătoarea îl încurajează .
Elevul începe citirea sughiţând :
„Dumnezeu este ca şi zahărul pe care mama îl pune în fiecare dimineaţă în ceai la micul dejun .
Eu nu văd zahărul în ceaşcă, dar dacă mama nu îl pune , simt imediat că lipseşte !
Aşa Este şi Dumnezeu !
Chiar dacă nu-L vedem , dacă El nu Este în viaţa noastră , viaţa este amară şi nu are gust”.

Sala a explodat în aplauze !
Profesoara i-a mulţumit lui Ernestino şi a completat :
„Vedeţi copii , ceea ce face din noi înţelepţi nu e să cunoşti multe lucruri . Ci să fim simplii dar să ştim că Dumnezeu face parte din viaţa noastră”.

Filosofii se chinuie să-L definească pe Dumnezeu cu idei ...
Pictorii îl scot din minte şi-L aştern colorat pe pânze ...
Preotii îl scot din suflet şi-L clădesc în cuvinte ...
Iar noi muritorii , tot nu înţelegem …

Dumnezeu nu e un concept greoi . E simplu ca şi cămaşa lui Hristos !
E respirabil ca şi aerul proaspăt de ianuarie .
E dulce ca şi zahărul !

Numai că nu poţi să ştii toate astea decât dacă l-ai gustat mai întîi!
Vrei să trăieşti frumos , să trăieşti înţelept ,
Nu Uita să Pui Zahăr in Viaţa Ta !
Adica

Nu Uita să Pui pe DUMNEZEU in Viaţa Ta