Să fii ales mitropolit al Țării Românești din postura de ierodiacon, să mergi pe jos de la mănăstirea de metanie la mitropolie, să te apuce noaptea pe drum,să bați la poarta unui preot de la intrarea în București pentru a te găzdui peste noapte,să fii primit în cocina porcilor,să îi mulțumești a doua zi,iar la instalare să îl vezi pe acel părinte în fruntea soborului, dar dând cu ochii de călugărul disprețuit,care era de fapt mitropolitul ales și rușinându-se,bătând în retragere,să audă aceste cuvinte de îmbărbătare:
—Nu vă jenați părinte!!! Rămâneți în sobor,chiar dacă porcii au fost mai ospitalieri cu mine decât sfinția ta!!!
Acesta înseamnă să fii călugăr smerit !".
Dumnezeu pe cei smeriți îi înalță...
