Tehnica lui' Socrate î

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

~ Tehnica lu' Socrate înaintea idioților s-au cei care fac pe idioții.

Socrate avea o tehnică de a face față oamenilor enervanți?

V-ați certat vreodată, si cealaltă persoană țipă să dovedească că are dreptate? Nu există nimic mai insuportabil, asa-i?

Într-o zi, Socrate a fost atacat de un bărbat. Era un om nepoliticos și necivilizat, care chiar l-a pălmuit cu o ceartă urâtă. Și azi sunt mulți oameni de genul ăsta.. cand nu stiu sa-si expuna ideile, devin agresivi.

Dar cum a reacționat Socrate?

El nu a făcut nimic! Nu a țipat, nu a răspuns cu violență, nimic. Unul dintre discipolii săi a întrebat despre comportamentul lui Socrate, iar marele filosof a răspuns: „Dacă m-ar fi lovit un măgar, l-aș fi dat în judecată?

"Ce ne învață Socrate?

Că o persoană inteligentă nu ar trebui să se coboare niciodată la nivelul unui idiot. Uneori, tăcerea este cel mai elegant răspuns. Nu e o coincidență că cuvântul "eleganță" vine din latinescul "electro", care înseamnă lumină. Ce vrea să însemne asta? Înseamnă că o persoană elegantă nu este cea care poartă haine de firmă sau deține obiecte scumpe, ci cea care știe să se comporte, când să vorbească și când să tacă...

Fii ca Socrate!

Soția lui Dumnezeu ...

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

Într-o zi, un copil fără încălțări, se oprește în fața vitrinei unui magazin de încălțăminte. Stătea acolo nemișcat de ore bune, tremurând de frig.

O doamnă îl vede, se apropie de el și îl întreabă pe un ton blând :

-Micuțule prieten, ce privești cu atâta interes în vitrină?

Băiețelul fără să întoarcă capul îi răspunde :

-Îl rog pe Dumnezeu să-mi dăruiască o pereche de pantofi.

Emoționată până la lacrimi, femeia îl prinde de mână și îl roagă să intre cu ea în magazin.

Acolo îi cere vânzătorului o duzină de perechi de şosete și o pereche de pantofi care să se potrivească micuțului. Apoi îl întreabă dacă poate să meargă la baie să-l spele pe picioare.

-Sigur că da, primi imediat răspunsul!

Vă aduc și un lighean și fireşte un prosop.

Cu multă grijă femeia îi spală picioruşele firave și pline de răni, apoi le usucă în prosop și îi pune şosetele și pantofii .

-Gata micuțule, acum îți va fi bine. Cu lacrimi şiroindu-i pe obraz, îi mângâie fața și părul, cu o iubire pe care acesta niciodată nu a mai simțit-o înainte.

Privind-o fix, cu acea privire cu care privise înainte vitrina, copilul timid îşi apropie degetele de fața ei, îi şterge lacrimile și cu cel mai fericit glas o întreabă :

-Doamnă, dumneavoastră sunteți soția lui Dumnezeu?

Femeia copleşită, îi răspunse;

-Nu, micuțule, nu sunt soția lui Dumnezeu !

Sunt doar trimisă de El să trăiesc experiența fericirii de-a dărui, aşa cum tu eşti experiența fericirii de-a primii.

Atât eu cât și tu suntem EL!

Toate reacţiile:

15Ioana Popescu, Maria Carstea şi alţi 13

1 comentariu

6 distribuiri

Distribuie