Eliana Popa
Urcă Domnul către Templu, unde sunt dușmanii Săi,
Negustori, zarafi, samsari, cămătari și farisei
Care, învoiți cu preoți ce slujeau în acel loc,
Au făcut din Templul jertfei, al Mamonei iarmaroc.
Și văzănd cum înflorește banul și negustoria,
Nu-și mai stăpâni Prea Bunul, nici dezgustul, nici mânia!
Și călcând printre tarabe, însoțit de ucenici,
Înnodă bucăți de frânghii și îşi făuri un bici!
Cade biciul peste gloata de avere nesătulă,
Către poartă fug zarafii mânioși și plini de ură,
Dar Hristos nu se oprește, biciuieşte lăcomia
Și pe cei, prin care-n Templu, a-nflorit negustoria.
,, - Din a Tatălui Meu casă, voi, cei mici și voi, cei mari,
Ați făcut cu lăcomie, o peşteră de tâlhari!"
Așa le-a grăit Stăpânul, cum și azi încă le spune :
,, - Casa Mea nu-i casa voastră, ci e loc de-nchinăciune!"
De aceea, ia aminte, tu, ce-n Casa Lui esti slugă,
Că și azi mai ține biciul ce i-a pus pe ei pe fugă,
Mâna Domnului așteaptă, încă este ridicată
Iară biciul poate astăzi pe spinarea ta să cadă!
Și din clipa alungării, precum ne spune Scriptura
În a lor haine inimi a-ncolțit, vicleană, ura
Pentru Cel care și astăzi poate să-i pună pe fugă
Că-i lovește și-n mândrie și în mâna de pe pungă!
Și au hotărât viclenii negustori și-arhierei
Cum și astăzi hotărât-au, tot la fel, unii din ei,
Să îi cumpere o Cruce și pe cel ce vrea sa-L vândă...
Au bătut cu toții palma..și în bărbi încep să râdă.
Vai de tine, slugă oarbă, ce gândești ca cei nebuni,
Că și-atunci ca și acuma, tu slujești la doi stăpâni.
Dar să nu uiți că Stapânul cel din ceruri e doar Unul
Și slujind la alt stăpân, tu ridici spre Domnul pumnul!
Nu uitați toți care, astăzi, ÎI slujiti pe la altare
Și aveți în mână crucea, iar la gât engolpioane,
De nu vreți pe vesnicie, aruncați a fi în foc,
Să nu faceți din biserici al satanei iarmaroc!
