Drumul Crucii, drumul Crucii, fiecare să-l urmăm
Și în haina pocăinței trupul să ni-l îmbrăcăm!
Cum și Domnul, spre Golgota, drumul Crucii a urcat
A purtat Neprihănitul Crucea lumii de pacat.
Fiecare poartă-n spate o povara, crucea sa!
Pentru unii mai ușoară, pentru altii mult mai grea,
Dar privește către Domnul, spatele și-a aplecat
Și pe umerii răniți, toate crucile-a purtat.
Iar in gloata care-și poartă ale sale multe cruci,
Se-aud bocete de mame, se-aud scâncete de prunci,
Fiecaruia îi pare că povara sa-i mai grea,
Unora li-i dragă crucea, alții n-o vor a purta.
Te-ai născut ca să-ți porti crucea ce ți s-a hărăzit ție
Ea e podul peste care o să treci in veșnicie,
Căci in viață fiecare urcă cu povara grea,
Dar de strigă către Domnul, El purta-va crucea sa.
Nu-ți porți singur neputința pe-a Golgotei grea colină
Azi, alăturea cu tine, merge Maica Sa Divină.
Urcă iar îndurerată lângă noi pe drumul Crucii
Și ne plânge suferința, cum își plânge maica pruncii.
Lângă tine stă și plânge, plânge iar ca şi atunci
Când Iisus purta pe umeri ale noastre grele cruci
Nu esti singur! Poartă-ti crucea ce te mântuie de moarte!
Chiar de cazi, El se apleacă din nou crucea ta sa poarte.
din volumul de poezii,, Cu Hristos pe drumul Crucii"
