DE DORUL LUI..

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

de Preot Sorin Croitoru

 
În dorul meu de Dumnezeu
Mă leg de lucruri trecătoare
Și-n timp ce eu adun mereu,
Credința cea din suflet moare.. 

Degeaba tot adun apoi
În viață lucruri fără număr..
De dorul Lui mă încovoi
Ca de o cruce grea pe umăr..

 
Privesc la cele ce am strâns,
Dar văd că, vai, mă lasă rece
Și-atunci eu izbucnesc în plâns,
Căci dorul meu de El nu trece..

Mă duc în cămăruța mea,
Acolo unde-mi țin altarul,
Și vreau să plâng cât voi putea,
Să-mi mai alin, plângând, amarul..

Îl voi privi din nou smerit
Și-L voi ruga ca să mă ierte,
Căci iată, eu L-am părăsit
Și drept ar fi ca să mă certe..

O, Domnul meu, în viața mea
Eu m-am lăsat orfan de Tine..
Puțin te-am mai avut în ea
Și văd că bătrânețea vine..

Și nu ești Tu Cel ce-a pierdut
Iubirea mea cea pământească,
Ci eu sunt cel ce nu Ți-am vrut
Iubirea cea dumnezeiască!..

Eu știu că ierți, Tu ierți mereu,
Dar ce-i pierdut, pierdut rămâne..
Eu L-am pierdut pe Dumnezeu,
Pe Tine Te-am pierdut, Stăpâne!..

Te rog, în viața ce-a rămas
Să nu Te depărtezi de mine,
Căci vreau ca fiecare pas
Să-l fac, Iisuse-al meu, cu Tine!