Măicuța mea...a ta... a tuturor...
O jumătate de oră..
Se odihnea ..întinsă pe ogor..
Pe-acest pământ stropit...
Cu sânge...strămoșeasc..
Pe-acest pământ...udat..
Cu lacrimi ce sporesc..
Cu lacrimi care curg...
De ani ..neîncetat...
Pe-acest pământ străbun..
Plin astăzi de păcat...
Așa muncea odată..
Măicuța mea si-a ta...
Iar azi e singuratică ..
Cu bătrânețea grea...
Ramas-a și pământul...
Plin de biruiană ...
Cine să il muncească..?
Bătrână-i a mea mamă....
Parca-ar fi o poveste...
Care incepe....asa...
,,a fost odată o măicuță..
ce-întinsă pe pământul sfânt ..se odihnea".
Maria Pintecan...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.