"O femeie saraca, trecea odata pe langa o vie plina de struguri.
– Cat mi-as dori, a zis femeia, sa am un ciorchine din acestia! In acea clipa, stapanul viei a trecut pe acolo. Dupa ce a salutat-o, i-a spus:
– Doamna, doresti cumva un ciorchine? Si la raspunsul ei afirmativ, s-a afundat in vie ca sa taie ciorchini. Si femeia a asteptat cinci minute, zece; un sfert de ceas a trecut, fara ca stapanul viei să se intoarca. In cele din urma, i-a fost greu sa mai astepte, gandindu-se ca acela o uitase si, a dat sa plece. Dar, iata, ca in aceeasi clipa, incarcat cu un paner plin cu struguri alesi, i-a iesit inainte stapanul si i-a spus zambind:
– Iarta-ma ca am intarziat! Dar am vrut sa iti aleg niste struguri buni.
De multe ori, in rugaciunea noastra, cerem ceva de la Dumnezeu. Dar neprimind raspuns imediat, credem ca Dumnezeu ne-a uitat sau nu ne asculta. Insa, dupa putin timp, raspunsul vine, plin de imbesugare si binecuvantare, cum nici nu ne-am fi putut inchipui. Si ne cuprinde atunci o rusine pentru imputinarea credintei noastre!
Dumnezeu intarzie, fiindca vrea sa ne umple cosul cu bunatatile Sale, inainte de a-l oferi sufletului nostru, care a cerut doar un ciorchine".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.