Odată, un țăran a auzit la Biserică, pe preot spunând, că dacă dai milostenie, vei primi însutit de la Dumnezeu. Când s-a întors acasă, s-a înțeles cu femeia sa, să dea milostenie singurul bou pe care-l aveau, iar Dumnezeu le va da 100 de boi pentru această faptă bună. Nu a șovăit deloc să-și dea boul, având deplină încredere în Dumnezeu...
Așadar a dat boul, și aștepta răsplata de la Dumnezeu. Timpul trecea, dar boii nu mai veneau. Într-o dimineață a hotărât să urce pe muntele din vecinătate, ca să-L afle pe Dumnezeu, și să-L întrebe, când îi va da cei 100 de boi, așa cum a auzit în predica preotului.
Urcând pe munte, a întâlnit un pustnic, care l-a întrebat:
– Unde mergi?
– Merg să-L caut pe Dumnezeu, și să-L întreb, când îmi va da cei 100 de boi, pentru milostenia pe care am făcut-o.
– Când Îl vei găsi, i-a spus pusnicul, întreabă-L și despre mine. Spune-I, că de patruzeci de ani sunt în munte, și trăiesc pustnicește: Oare am dobândit Împărăția Cerurilor?
– Desigur, a răspuns țăranul, și și-a continuat drumul său.
Puțin mai sus a întâlnit un bătrân cu barbă albă, care l-a întrebat:
– Pe cine cauți?
– Am auzit în Biserică, că de fac milostenie, voi primi însutit de la Dumnezeu. Acum Îl caut pe Dumnezeu, ca să-mi spună, când mă va răsplăti pentru milostenia mea.
– Întoarce-te la casa ta, și sapă sub copacul din curtea ta, și vei afla un urcior cu galbeni. Nu spune nimănui despre acesta, ci numai continuă să ajuți lumea, și nu vei duce lipsă de nimic în viața ta.
– Îți mulțumesc, Gheronda (părinte bătrân)!
Dar mai am ceva să-Ți spun. În timp ce veneam să Te aflu, am întâlnit un pustnic, care mi-a cerut, să Te întreb dacă după patruzeci de ani de asceză și nevoințe duhovnicești, a dobândit în cele din urmă Împărăția Cerurilor.
– Să-i spui acelui pustnic, că și alți patruzeci de ani de va ședea în munte, tot nu va dobândi Împărăția Cerurilor. Acestui pustnic îi dau de patruzeci de ani câte un posmag în fiecare zi, însă astăzi, știind că vei veni tu, i-am dat doi posmagi, unul pentru el și unul pentru tine. Însă el, în loc să-ți dea ție unul, i-a ținut pe amândoi pentru sine, fără să aibă încredere în Mine. Tu însă, fără șovăire, ai dat boul, crezând în ceea ce ai auzit în Biserică...
Milostenia deschide ușile Împărăției Cerurilor!
(sursa: Mărturia Athonita)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.