Într-o biserică se întâmpla să vină cu regularitate un bătrânel în haine ponosite și zdrețuroase.
Lumea, evident, se îmbrăca frumos la biserică, îşi luau - vorba ceea - hainele de duminică.
Bătrânelului în schimb părea să nu-i pese. Haină murdară, prăfuită, pantaloni pătați ...
Așa că oamenii au început să fie deranjați de treaba asta și i-au spus preotului. Preotul a promis să se ocupe de problemă. Așa că l-a luat pe bătrânel deoparte și i-a zis :
- Tu știi cum ar trebui să vină îmbrăcați oamenii la noi la biserica ?
- Nu știu, părinte.
- Dar de rugat te rogi lui Dumnezeu din toată inima ?
- Da, părinte, mă rog.
- Păi uite, diseară, când îți faci rugăciunea, întreabă-L pe Dumnezeu cum ar trebui să fie îmbrăcați oamenii care intră în biserica asta.
- Bine, părinte.
A doua zi, bătrânelul apare la biserică în aceleași haine ponosite şi zdrențuroase.
Preotul îl întreabă :
- L-ai intrebat pe Dumnezeu aseară cum să te îmbraci ?
- L-am intrebat, părinte.
- Și ce-a zis Dumnezeu ?
- A zis că nu știe, pentru că El n-a intrat niciodată în biserica asta.
------------------------------------------------
Morala : Nu disprețui niciodată pe nici un om, că nu ştii slava lui înaintea Bunului DUMNEZEU.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.