In vara anului 1974 armatele turcești au intrat în Cipru, raspandind groaza si moartea. In orașul Morfos, turcii au luat ostatici 15 ciprioti greci, printre care si un învățător. I-au dus să-i execute la casa învățătorului, care avea o curte cu vita de vie, pe care de-abia o stropise cu un ierbicid, otrava curata.
I-au așezat la perete, sub bolta de vie, asteptand comandantul turc să vină și să dea ordinul, insa acesta intrand în curte, a poftit să mănânce un strugure, dar invatatorul i-a strigat cu glas tare:
- Frate, nu mânca!
Ieri i-am stropit si riști să te otravesti!
Comandantul a rămas mut de uimire.
-"Nu vezi că în câteva clipe voi da ordin sa va împuște?
Si tu, în loc să te răzbuni, imi salvezi viata?
De ce m-ai rugat să nu mânanc?"
Invățătorul i-a explicat: "Iisus Hristos, in Care credem, ne-a poruncit să-i iubim pe vrăjmașii noștri și să le facem bine. Daca n-as fi făcut aceasta, as fi disprețuit porunca Lui. Nu vreau sa plec din lumea aceasa purtand în suflet meu un păcat asa mare!"
Comandantul le-a spus soldaților: "Daca aș fi aflat un asemenea turc, mi-as fi dat și viața pentru el!"
Strângeți-va armele și lăsați-i liberi pe toți
! Si toți au scăpat de la moarte sigură.
Ganditi-va: oare, ce-ar fi câștigat învățătorul dacă, stapanit de mânie, l-ar fi lăsat pe turc să mănânce din struguri?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.