Mare este Dumnezeu !

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!




Spun bătrânii că pe vremuri
In ce Țara nu mai știu
Ar fi vietuit pe vremuri
Un creștin giuvaergiu.

Care-n orice intamplare
Si la bine si la greu,
El zicea intotdeauna:
"Mare este Dumnezeu!"

Peste tara-ceea insa
Crud cu sufletul hain
Imparat din intamplare
Era tocmai un pagan.

Care auzind crestinul
Domnului c-aduce slava
Incepu sa-i poarte-n suflet
URA, crancena grozava.

Intr-o zi-l chema la sine
Si cu gandul de misel
Din imparatescu-i deget
Scoase un frumos inel

Si-aratandu-i cu-ngamfare
Ii dadu pe loc porunci:
"Sa-l iei, sa-l cureti
Si-n trei zile sa-l aduci!"

"Am sa-l curat imparate"
Zice iute omul meu
Fara a uita sa zica:
"Mare este Dumnezeu"

Sub motiv ca vrea sa-l puna
In cutia sa,inelul
Imparatul s-a dus iute
Intr-o camera miselul.

Si scotandu-i piatra scumpa
Ce sclipea orbita-n zare
A deschis apoi fereastra
Si pe loc zvarlit-o-n mare

Ia fost dat apoi cutia
Cu inelul de pret greu
Si si-a spus:"O sa se vada
Cat de mare-i Dumnezeu!"

Omul a luat cutia
Si-ajungand la el acasa
A lasat cutia-nchisa
Si s-a asezat la masa

Apoi si-a vazut de treaba
Cum stia sa-si vada el
Fara sa se mai gandeasca
La minunea de inel.

Dar a treia zi luandu-l
Din cutie ca sa-l stearga
Vazand piatra ca lipseste
Il cuprinse jale mare

Planse mult, pe urma zise:
"Mare este Dumnezeu
Dar cand o afla-mparatul
Nu stiu ce m-oi face eu!"

Tocmai in clipa ceea insa
Veni nevasta lui batrana
Cu o piatra lucitoare
In imbatranita-i mana:

"Ia te uita!" zise dansa
"Taind pestele pe vatra
Ca sa-ti fac la pranz o ciorba
Am gasit aceasta piatra!"

"Ah" a suspinat batranul
"Nu degeaba tot spun eu
La tot pasul si-n tot locul:
Piatra ce-ai gasit-o-n peste

 
Este cu adevarat
A inelului pe care
L-am luat de la-mparat!"
Apoi curatind inelul

 
Puse piatra-n locul ei
Si se duse la-mparatul
Glasuindu-i cu temei:
"Imparate-aduc inelul

Ruginise tare greu,
Dar l-am curatit oglina
Mare este Dumnezeu!"
"Cum putusi gasi tu piatra"

Imparatul striga tare
"Cand a fost de mine scoasa
Si pe loc zvarlita-n mare?"
Povesti giuvaergiul

 
Tot ce el avea de spus
Zise iar smerita-i vorba
Ridicand privirea-n sus:
"Mare este Dumnezeu

Slava Lui, in veci Amin"
Si-auzind asa pagânul
Se facu pe loc crestin!

DREAPTA SOCOTEALA, IMPARATEASA VIRTUTILOR

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

Bucuria mea, Sfantul Parinte Ambrozie, zice ca: “Viata aceasta nu ni s-a dat spre odihna, ci spre osteneala”. Trebuie sa ne ostenim sa scapam de patimi si pacate si sa dobandim virtutile.

Cat de frumos spune Sfantul Parinte Grigorie de Nyssa: “Fiecare dintre noi este pictorul propriei sale vieti. Sufletul este ca o PANZA, virtutile sunt CULORILE, iar Iisus Hristos este MODELUL pe care trebuie sa-l pictam." Sa ne ostenim a dobandi virtutile, fiindca, asa zice Sfantul Parinte Ignatie Teoforul: “Hristos este VIATA crestinilor ortodocsi si MOARTE este viata fara Hristos. Virtutlle sunt hrana sufletului. Omul devine asemenea cu Dumnezeu prin virtute”. Sfantul Parinte Ioan Damaschin ne spune asa: “Nu se poate ajunge la masura nici unei virtuti daca nu se osteneste cineva toata viata. Mai mare decat toate virtutile este DREAPTA SOCOTEALA, care este imparateasa virtutilor”. Sfantul Parinte Ioan Pustnicul spune: “Toată partea lucratoare a vietii noastre duhovnicesti este cuprinsa in doua virtuti: in POST si in ASCULTARE. Daca nu poti fi SOARE, fii macar STEA, numai sa te ridici sus, lasand pamantul. Este mai bine sa sporesti cate de putin in virtute, decat deloc”. Sfantul Parinte Ioan Scararul zice: "Virtutile se castiga cu timpul si prin credinta. Toate cele bune sunt legate si sprijinite de trei virtuti crestine: Credinta, Nadejde si Dragoste”.

Amin si Aliluia!

Preot Ioan .