Spun bătrânii că pe vremuri
In ce Țara nu mai știu
Ar fi vietuit pe vremuri
Un creștin giuvaergiu.
Care-n orice intamplare
Si la bine si la greu,
El zicea intotdeauna:
"Mare este Dumnezeu!"
Peste tara-ceea insa
Crud cu sufletul hain
Imparat din intamplare
Era tocmai un pagan.
Care auzind crestinul
Domnului c-aduce slava
Incepu sa-i poarte-n suflet
URA, crancena grozava.
Intr-o zi-l chema la sine
Si cu gandul de misel
Din imparatescu-i deget
Scoase un frumos inel
Si-aratandu-i cu-ngamfare
Ii dadu pe loc porunci:
"Sa-l iei, sa-l cureti
Si-n trei zile sa-l aduci!"
"Am sa-l curat imparate"
Zice iute omul meu
Fara a uita sa zica:
"Mare este Dumnezeu"
Sub motiv ca vrea sa-l puna
In cutia sa,inelul
Imparatul s-a dus iute
Intr-o camera miselul.
Si scotandu-i piatra scumpa
Ce sclipea orbita-n zare
A deschis apoi fereastra
Si pe loc zvarlit-o-n mare
Ia fost dat apoi cutia
Cu inelul de pret greu
Si si-a spus:"O sa se vada
Cat de mare-i Dumnezeu!"
Omul a luat cutia
Si-ajungand la el acasa
A lasat cutia-nchisa
Si s-a asezat la masa
Apoi si-a vazut de treaba
Cum stia sa-si vada el
Fara sa se mai gandeasca
La minunea de inel.
Dar a treia zi luandu-l
Din cutie ca sa-l stearga
Vazand piatra ca lipseste
Il cuprinse jale mare
Planse mult, pe urma zise:
"Mare este Dumnezeu
Dar cand o afla-mparatul
Nu stiu ce m-oi face eu!"
Tocmai in clipa ceea insa
Veni nevasta lui batrana
Cu o piatra lucitoare
In imbatranita-i mana:
"Ia te uita!" zise dansa
"Taind pestele pe vatra
Ca sa-ti fac la pranz o ciorba
Am gasit aceasta piatra!"
"Ah" a suspinat batranul
"Nu degeaba tot spun eu
La tot pasul si-n tot locul:
Piatra ce-ai gasit-o-n peste
Este cu adevarat
A inelului pe care
L-am luat de la-mparat!"
Apoi curatind inelul
Puse piatra-n locul ei
Si se duse la-mparatul
Glasuindu-i cu temei:
"Imparate-aduc inelul
Ruginise tare greu,
Dar l-am curatit oglina
Mare este Dumnezeu!"
"Cum putusi gasi tu piatra"
Imparatul striga tare
"Cand a fost de mine scoasa
Si pe loc zvarlita-n mare?"
Povesti giuvaergiul
Tot ce el avea de spus
Zise iar smerita-i vorba
Ridicand privirea-n sus:
"Mare este Dumnezeu
Slava Lui, in veci Amin"
Si-auzind asa pagânul
Se facu pe loc crestin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.