de Preot Sorin Croitoru
Avem nevoie de iubire, suntem atât de părăsiți,
Tânjim din sete de iubire, căci nicăieri iubire nu-i..
Din dor de ea trădăm adesea, căzând în brațele oricui,
Dar vai, și brațele acestea sunt din păcate-atât de reci,
Încât simțim cu deznădejde că nu vom fi iubiți în veci!
E-așa o criză de iubire.. primim puțin, sau chiar deloc,
Ne dăm și inima din piepturi, dar nu găsim nimic în loc..
Trăim o eră glaciară, căci sufletele-au înghețat,
Suntem înconjurați de pietre ce nu au dragoste de dat!
Ce-i viața fără de iubire?.. Un cer întunecat, urât,
O noapte neagră fără stele, un timp mereu posomorât..
Din dragoste apare omul și dragostea e hrana lui..
O viață fără de iubire, aceea numai viață nu-i!
S-a terminat cumva iubirea, de ce în suflete e ger?..
E trist, în suflete e iarnă, căci omul a uitat de Cer!
Iubirea-i foc ce izvorăște necontenit din Dumnezeu
E râu de fericire-n care se scaldă îngerii mereu..
Iubirea curge dinspre Tatăl spre Fiul Său, prin Duhul Sfânt
Și am primit-o prin venirea lui Dumnezeu pe-acest pământ.
Da, Însuși Tatăl Cel din ceruri iubirea Și-a mărturisit,
Tunând puternic despre Domnul: "Acesta-i Fiul Meu iubit"! (Matei 3;17)
La rândul Său, Mântuitorul întregii omeniri a zis
Că din iubire pentru oameni din ceruri Tatăl L-a trimis! (Ion 3;17)
Iar cel ce-a fost în stânga Crucii cu lacrimi repeta mereu
Că Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4;8), de-aceea a iubi nu-i greu:
Ajunge omului să creadă, primind lumina lui Hristos,
Și-atunci va locui Iubirea în trupul său cel păcătos! (1 Ioan 4;16)
În lume-i lipsă de iubire..
Sărmani de Dumnezeu lipsiți..
Doar cei ce-L caută pe Domnul
Iubi-vor și vor fi iubiți!
amin
