Odată un bătrân îmbunătățit în trăirea creștină s-a apucat să se roage ne-încetat pentru a-i arăta Dumnezeu judecata Lui, căci el postind, făcând milostenie, fiind blând, ajutând pe toată lumea...avea parte numai de greutăți, boli și tristețe. În vis, după multă rugăciune, îi apare un înger trimis de Domnul pentru a-i arăta plinătatea adevărului, adevărata judecată a lui Dumnezeu. Îngerul i-a spus să-l însoțească în văzduh și să făgăduiască tăcere pe toată perioada călătoriei, la sfârșit însă îl va putea întreba orice dacă va avea nedumeriri. Pornind cei doi, ajung la o cârciumă dintr-o zonă nu prea prietenoasă cu vizitatorii, ajungând acolo au văzut un om beat dormind cu capul pe masă și lângă el un diavol dormind și el asemenea....bătrânul se minună, cum de diavolul doarme lângă un om ca doi tovarăși, dar nu a spus nimic pentru a respecta făgăduința dată la început de călătorie. Ajung aceștia la o familie tânără, frumoasă, care tocmai avea de câteva zile un minunat prunc, o minune care înflorește realmente orice familie crescută în viața Bisericii. Îngerul grăbit, scoate o sabie de foc, și pe nevăzute o bagă în copil ... copilului i se oprește inima iar părinții sunt înmărmuriți, nu mai respira. Bătrânul este de-a dreptul înfiorat, un înger să omoare un om??? Nu a spus nimic, a făgăduit îngerului că nu va spune nimic până la sfârșitul călătoriei.
Apoi, cei doi ajung la o familie foarte, foarte săracă, o mamă văduvă, cu destule probleme de sănătate, cu 5 copii minunați dar desculți, dezbrăcați și flămânzi ...casa în care locuiau mai avea un pic și cădea peste ei! Îngerul, cu aceeași sabie de foc a dat foc la casa cu tot ce aveau aceștia....în câteva zeci de minune nu mai rămăsese nimic, totul a ars ca o hârtie în bătaia focului.
Atunci îngerul i-a spus bătrânului stupefiat de frică ... „ei bine, acum mă poți întreba ce dorești”. Bătrânul a spus că ar vrea să o ia cu începutul, și l-a întrebat cum de diavolul acela de la cârciumă dormea lângă omul ce era cu capul pe masă de la prea mult alcool? Îngerul i-a spus că acel diavol deja câștigase sufletul aceluia și nu mai era nevoie să se lupte cu el, deja era un om al satanei, nu mai avea ispite, nu mai avea nevoie de ispite căci făcea numai rele fără a avea nevoie de vre-un impuls din partea satanei. Bătrânul deja parcă se lumina la față, dar și-a amintit cu profundă tristețe de pruncul, îngerașul de om OMORÂT de înger și îl întrebă: „Bine, bine...dar cu copilul acela nevinovat ce ai avut? De ce ai omorât un copil de câteva zile, un prunc fără nici o vină?”
Îngerul i-a răspuns: „Acel copil a fost câștigat în cer de către Domnul Dumnezeu ca ÎNGER, a fost botezat și astfel a ajuns direct în Împărăția lui Dumnezeu, iar părinții după profunda tristețe nu s-au îndepărtat de Dumnezeu și au decis să se călugărească, astfel salvându-și sufletele”.
Bătrânul insistă și îl întreabă: „Dar nu se putea întâmpla asta și dacă era lăsat copilul să trăiască?” Răspunsul îngerului a fost lămuritor, acesta spunând că dacă îl lăsa să crească își omora părinții, el ajungea în închisoare și își pierdea mântuirea, iar părinții în iad.... așa, Dumnezeu în loc să piardă toate cele trei suflete în chinul cel veșnic a luat această decizie. Bătrânul era complet bulversat, dar mai avea o întrebare, spunând: „Am înțeles, dar mai am o întrebare, de ce i-ai dat foc la tot ce avea acea familie săracă, o mamă bolnavă cu 5 copii sunt acum pe drumuri....?”
Îngerul i-a explicat că sub casa sărăcăcioasă era un cufăr vechi de sute de ani plin cu aur, după ce a ars tot, copii au găsit cufărul, astfel toată viață, zi de zi, întreaga familie mulțumea cu lacrimi lui Dumnezeu pentru acest dar...așa mămica s-a însănătoșit, și întreaga familie a fost câștigată în împărăția lui Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.