Bătranul..

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

Un bătrân, ce locuia într-un deşert, trebuia să îşi care zilnic apa de la o foarte mare distanţă. În felul acesta îşi smerea şi îşi muncea trupul pentru a nu cădea în trândăvie şi alte păcate. Pe cale, pustnicul rostea multe rugăciuni pentru el şi pentru lume.
S-a întâmplat însă, ca într-o zi, din cauza oboselii, să îşi piardă puterea şi, sleit, să cadă la pământ.
La ce să mă mai chinuiesc cu căratul apei – şi-a zis atunci bătrânul – îmi voi muta coliba la marginea râului şi pe viitor acolo voi locui.
Dar, pe când cugeta el acestea, a auzit pe cineva venind după el, care-i număra paşii.
- Cine eşti – l-a întrebat nedumerit bătrânul?
- Sunt îngerul trimis de Dumnezeu pentru a-ţi număra paşii şi aţi răsplăti pentru osteneala ta!
Atunci, cu totul întărit de spusele îngerului, bătrânul a mers şi şi-a mutat coliba într-un loc şi mai îndepărtat de apă.
Oare tot aşa fac şi creştinii din ziua de astăzi? Sau caută să-şi îmbunătăţească şi mai mult confortul…
Şi totuşi n-ar fi o problemă că avem robinetul cu apă caldă şi rece în perete, ci problema este că nu folosim timpul economisit, datorită confortului pe care ni l-am creat, pentru lucrarea faptelor bune: rugăciune, mergerea la biserică, spovedanie, cercetarea bolnavilor etc. Cei mai mulţi îşi pierd timpul liber în faţa televizorului, calculatorului şi nici nu se gândesc că anii trec şi vine examenul cel mare, Ziua Judecăţii.