------------------------
Ochii i se umpleau de lacrimi şi zîmbea , acelea erau lacrimi de bucurie !
- Bunico , de ce matale plîngi !?
- Nu plînge bunica , dar vă doresc şi vouă să aveți în viață numai astfel de lacrimi , şi să le vărsați cît mai des !
Cred fraților , că în aceste cuvinte , fiecare din noi şi-a amintit de bunica sa ! Cred că toate bunicile au fost şi sînt la fel !
O-o-o !!! La credința pe care o avem noi astăzi , să mai avem şi inima bunicii - L-am vedea toți pe Dumnezeu !!!
Cît despre cei care cunosc astăzi carte dar nu fac după cum este scris - Sf.Scriptură ne spune :-
"Şi Îi voi face de ruşine pe cei carturari în fața celor necărturari ".
De ar intra bunica mea astăzi în biserică cred că ne-ar cuprinde pe toți la fel !
Noi oare de ce nu facem aşa ,
de ce nu facem aşa cum ne-au învățat cei "necărturari" !?
Venim cu toți la Tatăl - dar sîntem unii pentru alții străini ! Atunci şi pentru Tatăl sîntem străini !
Venim la Biserică dar lăsăm inima afară şi intrăm doar cu capul ! Cu capul gol sau plin de dogme şi tradiții - nu contează, căci oricum inima rămîne afară ! Şi unde-ți este inima - acolo îți este şi Credința !
---------------------------
Cu iertare, fraților !
Ion Ungureanu - Păcătosul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.