Faceți căutări pe acest blog

Creştinism Ortodox

duminică, 31 august 2025

EVANGHELIA ZILEI VERSIFICATĂ (Tânărul bogat-Matei cap.19 vers.16-30 sau (Luca 18, 18-27).

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!




                               


EVANGHELIA ZILEI VERSIFICATĂ
(Tânărul bogat-Matei cap.19 vers.16-30 sau (Luca 18, 18-27).

S-a apropiat de Domnul,într-o zi un tinerel
Şi i-a pus o întrebare ce îl frământa pe el:
-Bun Învăţător îi zise,ce să fac şi să-mplinesc
Ca s-ajung în Veşnicie,sus în Locul cel Ceresc?

-Bun ai zis?...dar nu e bine,căci acela nu sunt Eu
Bun e numai Unul singur,este Tatăl Dumnezeu!
Dar,de vrei să ai viaţă sus în Slăvile Cereşti
Ştii poruncile pe care trebuie să le-mplineşti?

-Care sunt acestea Doamne?...Iar Iisus privind spre el
Îi răspunde cu iubire,toate-şi au un unic ţel:
-Nu ucide,este prima care pare cea mai grea
Să nu preacurveşti e-a doua cu păcate-adânci şi ea.

Să nu furi,iar când se cere că-i mai bine tu să taci
Mărturie mincinoasă niciodată să nu faci!
Să-l iubeşti pe al tău tată şi pe mama ta mereu
Iar pe-aproape ca pe tine să-l iubeşti nu-ţi fie greu.

Tânărul i-a zis:
-Iisuse,toate-acestea le-am păzit
Din a mea copilărie...ce mai am de împlinit?
-Dacă vrei să fii în toate şi-ntru tot desăvârşit
Du-te,vinde-a ta avere şi-o împarte fericit

La săraci şi la sărmanii ce de foame-n lume pier
Şi-atunci vei avea comoară,când veni-vei sus în Cer!
Şi făcând aceste toate fericit şi uşurat
Vino şi urmează-Mi Mie,totdeauna,ne-ncetat!

Dar,când auzise toate tânărul s-a întristat
Nu putea-mplini aceasta căci era un om bogat,
Iar Iisus atunci se-ntoarse către ucenici şi-a zis:
-Greu pentru-n bogat să între sus în cer precum e scris,
Şi vă spun,că-i mult mai lesne şi uşor în acest veac
O cămilă ca să treacă prin urechea unui ac,
Decât un bogat vreodată să ajungă-i tare greu
În Împărăţia Slavei,lângă Bunul Dumnezeu!

Auzind aceste lucruri,ucenici-nspăimântaţi
Şi uimiţi de ce-auziră întrebară-atunci miraţi:
-Cine poate-atunci Iisuse să mai fie mântuit
După toate cele care astăzi,ne-Ai mărturisit?

Iar Iisus,privind cu milă zise iarăşi fericit:
-Ce la oameni nu se poate,poate Tatăl negreşit!
Petru-atuci luă cuvântul şi-a zis:
-Iată Doamne,noi
Am lăsat în urmă toate şi-am venit cu Tine-apoi,
Nouă ce ni se cuvine?...ce răsplată vom avea
Când v-a fi şi noi să-ajungem în Împărăţia Ta?

-Adevăr vă zic Eu vouă,căci veni-va vremea când
Fiul Omului pe Scaun va şedea şi judecând
Voi,cei care-n lumea asta Mi-aţi urmat ,atunci ve-ţi sta
Pe douăsprezece scaune de domnie ve-ţi şedea
Şi veţi sta cu Mine-alături judecând în unic fel
Pe acele doisprezece seminţii din Israel!
Şi oricine-n lumea asta a lăsat în urma sa
Casă,fraţi,surori şi tată fără a se întrista
Mamă,sau feciori sau holde pentru Numele Meu Sfânt
Veţi primi-nsutit în Ceruri,viaţă veşnică având!
Şi să ştiţi,că mulţi din care au fost cei dintâi cândva
Fi-vor cei din urmă-n ceruri,în Împărăţia Mea.
Iar cei mulţi,ce vin din urmă fi-vor cei dintâi mereu
Să se-arate-n toate slava Fiului Lui Dumnezeu!
*
Doamne,fă-ne să-nţelegem că a noastre avuţii
Nu-s plăcerile şi banii,ele n-aduc bucurii,
Tu ne eşti comoara noastră,Tu averea ce-o dorim
Şi prin Jertfa de pe Cruce,ne-ai făcut bogaţi să fim,
Nu vrem aurul din lume,nici averile din ea
Vrem IUBIRE-ŢI MINUNATĂ
Dune Doamne-n cer cu ea.

Amin

marți, 26 august 2025

Viata noastra ...pe pămant

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." 


Se scurge clipă după clipă
Din viața noastră pe pământ,
Și pe a timpului aripă,
Suntem purtați ca frunza-n vânt!

Pornim pe-al vieții drum în zori,
Fără să știm cât de departe,
Căci suntem doar bieți călători,
Cu un rucsac de griji în spate!

Cu fiecare zi, scurtăm,
Din timpul care ne-a rămas,
Neștiind nicicând de ce-o să dăm,
Când facem următorul pas!

Plecăm purtând speranțe-n noi
Și-atâtea vise de urmat,
Însă vedem, privind 'napoi,
Că multe ni s-au spulberat!

Din ce trăim, o parte sunt,
Învăluite în mister,
Căci viața noastră pe pământ,
E doar examen pentru Cer!

Trec anii și îmbătrânim,
Se duce viața ca un gând,
Am vrea mereu tineri să fim,
Dar alții-n urmă vin la rând!

Viața-i un joc fenomenal
Și o primim cu împrumut,
Căci ne dăm seama la final,
Că-i doar un vis...și a trecut!

Și prinși în jocul efemer,
Ne pierdem prin al său decor,
Uitând să mai privim la Cer,
Spre care vom pleca în zbor!

Tot strângem lucruri de valoare,
Nu ne gândim măcar un pic,
Că viața este trecătoare,
Și când plecăm, nu luăm nimic!
--------------------------------------------------------
Dorel Mărgan


Copile, cât am plâns, vei ști,

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!




Copile, cât am plâns, vei ști,
Și cât am suferit de dor,
Când vei avea și tu copii
Și vor pleca pe drumul lor!

O să te uiți în jos și-n sus,
Pe scaun, cu mâinile în poală,
Plângând cu-amar că, toți s-au dus
Și ai rămas în casa goală!

Să simți în sufletul sărman,
Cum pietre grele stau să cadă,
Când vor veni o dată-n an,
Și-atunci, în treacăt, să te vadă!

Acum, ai altceva în gând
Și multe nu le bagi de seamă,
Să poți vedea cum, ani la rând,
Se chinuie o biată mamă!

Astăzi, ce-ți spun, să iei aminte,
Căci o să vezi cât e de rău,
Când o să fii și tu părinte
Și ai copii la rândul tău!

Să știi că, de când ai plecat,
Mă uit la poza ta mereu
Și mă tot rog neîncetat,
Să te păzească Dumnezeu!

Și-n vise, glasul meu te cheamă,
Strigându-ți numele cu dor,
Să vii, cât încă ai o mamă
Și te așteaptă...în pridvor!
--------------------------------------------------
Dorel Mărgan

Îmi e murdară mâna de la sapă...

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!



Îmi e murdară mâna de la sapă
Și bătături am de la coarnele de plug,
Iar de pe buze ,,cea" și ,,hăis" îmi scapă,
Obișnuit de când aram cu boii în jug!

O viață am arat pământ în astă țară,
Încins peste mijloc de două ori c-un brâu...
Am știut doar, primăvara, cum se ară
Și toamna cum să leg snopii de grâu!

Îmi este palma, de pământ murdară
Și glasul răgușit cum am strigat la boi...
Din palma asta a crescut o țară,
Din palma asta ați crescut și voi!

Pe unde-ați fost acum cincizeci de ani,
Voi toți ce spuneți că bătrânii sunt,
Doar niște bieți neputincioși sărmani,
Ce azi încurcă lumea pe pământ?

Pe unde v-ați lăsat astăzi credința,
Cu care ați jurat pe Sfânta Carte?
Cu-aceeași mână ne semnați sentința,
Cu care ați jurat să împărțiți dreptate!

Îmi e murdară mâna de la sapă,
Dar niciodată nu mi-a fost rușine...
Cu mâna asta am săpat fântâni cu apă,
Din mâna asta ați mâncat voi pâine!

Ca să puteți să stăpâniți o țară,
Mergeți cu toții semănați ogoare...
Să învățați, întâi, pământul cum se ară
Și-apoi ne arătați cât de ușor se moare!
-----------------------------------------------------------------
Dorel Mărgan


duminică, 24 august 2025

EVANGHELIA ZILEI VERSIFICATĂ PILDA ROBULUI NEMILOSTIV.(Matei.cap.18 vers 21-35)

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!




Autor.Nicu Fasolă.

Se apropie de Domnul, Petru într-o zi şi-ntreabă;
-Spune-mi Doamne, cât e bine să-i iert fratelui ce-n grabă,
Mi-a greşit în astă viaţă şi pe mine ţine ură!
Pâ-n la şapte ori e bine?...căci au toate o măsură!

Iar Iisus, îi zi-se:
-Petre, Eu îţi zic nu pâ'n la şapte,
Pâ'n la şaptezeci să fie, şi iar încă câte şapte!
De acea-Împărăţia Cerului e asemănată
Cu un Împărat ce pune cu-a lui robi să se socoată,

Şi-ncepu atunci cu unul ce avea o datorie
Cam de zece mii de galbeni să-i aducă-n visterie,
Şi fiindcă datoria n-avea cum să şi-o plătească
Împăratul porunci-se slugilor ca să-l oprească,
Şi să-l vândă ca pe-o slugă, şi copii ,şi soţia
A lui casă şi pământul, să-şi plătească datoria.

Atuci, robul cu durere la picioare se-aruncase
Şi-mpăratului cu lacrimi, în genunchi se închina-se,
Şi-ncepu atunci să strige:
-Mai îngăduie-mi stăpâne!
Voi plăti tot ce-s datornic dar...îndură-te de mine!

Şi văzând stăpânul ruga robului se-nduioşase
Şi-atunci toată datoria ce-o avuse i-o iertase.
Dar, nici bine nu ieşi-se omu-acesta din cetate
Când, cu-n alt slujbaş, un prieten, se-ntâlni pe ne-aşteptate.
Care-i datora la rându-i o sută de lei să-i deie
Şi l-a prins de gât cu ură , datoria sa sa-şi ieie.

Dar, prietenul cu lacrimi se ruga să-i dea iertare
Şi să-l mai aştepte-o vreme, dar acesta cu-ngâmfare,
Nici măcar n-a vrut să-audă, şi în graba cea mai mare
Îl luă, şi-l arunca-se, pe-acest om în închisoare.

Cei care văzu-se-aceste necuviincioase fapte
La-mpărat s-au dus în grabă, ca să-i povestească toate,
Şi chemând atunci Stăpânul, robul cel nedrept îi zi-se;
-Ţi-am iertat cu milă toate datoriile nespuse!
Oare nu la fel atuncea se cădea să-i dai iertare
Prietenului ce cu ură l-ai băgat la închisoare?

Deci, s-a mâniat Stăpânul pentru-această fărdelege
Şi a pus chinuitorii să-l oprească şi să-l lege,
Până când în suferinţă, şi în toată agonia
El va trebui în lanţuri, să-şi plătească datoria.
Tot aşa vă spun Eu vouă...Tatăl Meu Ceresc va face
Celor care nu se iartă, şi-ntre care nu e pace!...Amin.

miercuri, 20 august 2025

PENTRU MAICA TA

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!


de Preot Sorin Croitoru

Milostive Doamne,
Pentru Maica Ta
Iartă-mi tot păcatul
Și greșeala mea

Căci deși pe Tine
Mult Te-am supărat,
La a Ta Măicuță
Lacrimi am vărsat

Când m-am dus în taină
La icoana Sa
Și i-am spus cu jale
Neputința mea.

Da, Iisuse Sfinte,
Tare m-am smerit
Când priveam cu lacrimi
Chipul Ei iubit

Și-i băteam metanii
Până la pământ
Fiindcă este Maica
Domnului Cel Sfânt..

N-a vorbit cu mine
Însă mă privea;
Îi simțeam iubirea
Din privirea Sa

Și simțeam că Dânsa,
Mama lui Hristos,
Ține mult la mine,
Chiar de-s păcătos..

Milostive Doamne,
Împăratul meu,
Știu că nu e clipă
Să nu cad mereu,

Însă pentru blânda,
Sfânta Maica Ta,
Iartă-mi tot păcatul
Și greșeala mea!

luni, 18 august 2025

Cei doi meri...

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!


Se spune că un om avea doi meri în faţa casei.

Unul dintre meri era bun, iar altul rău şi nemulţămitor.
Când omul ieşea din casă cei doi pomi întotdeauna îl rugau ceva.
Mărul rău de fiecare dată cerea diferit:

-„Sapă-mă împrejur”, „Văruieşte-mă”, „Toarnă-mi apă”, „Depărtea-ză noroiul de la tulpina mea”, „Acoperă-mă de arşiţa soarelui”!

Iar mărul bun întotdeauna avea doar o singură rugăminte: „Stăpânul meu, ajută-mă să aduc roadă bună.”

Gospodarul era binevoitor faţă de ambii pomi, îngrijea de ei, asculta atent dorinţele lor şi le îndeplinea toate cererile.

El făcea tot ce l-au rugat şi primul măr şi al doilea, cu alte cuvinte, pomului rău el îi dădea tot ce dorea iar pomului bun îi dădea doar ceea ce socotea de cuviinţă că este bun pentru ca să dea o roadă îmbelşugată, aşa după cum l-a rugat. Şi ştiţi ce s-a întâmplat apoi?
Mărul rău a crescut mare, tulpina şi rădăcina străluceau de parcă erau unse cu ulei, iar frunzişul des era verde – închis.

Spre deosebire de el, mărul bun prin exteriorul său nu atrăgea nimănui atenţia.
Când însă a venit timpul roadei pomul rău a rodit nişte mere mici şi verzi care aşa şi n-au reuşit să se coacă din cauza frunzişului des de care erau înconjurate. Iar pomul bun a rodit mere mari şi gustoase.
Îi era ruşine pomului rău că n-a dat şi el aşa roadă bogată ca şi vecinul său, deacea a început să cârtească împotriva stăpânului său, învinuindu-l pe el. Stăpânul s-a supărat pe el şi a zis:
-Parcă eu sunt vinovat de cele întâmplate? Oare nu eu am fost acela care tot anul împrejur ţi-am îndeplinit toate dorinţele? Dacă şi tu te-ai fi îngrijit doar de roadă aşa cum a făcut vecinul tău eu şi pe tine te-aş fi ajutat. Dar tu te-ai prefăcut că eşti mai înţelept decât mine, care te-am sădit deacea ai şi rămas neroditor.

Mult s-a supărat pomul rău şi a promis că la anul viitor nu va mai cere nimic de la stăpân decât să-l ajute să dea roada, iar de celalte toate se va lăsa în grija lui. Cum a promis aşa şi a făcut iar în anul următor adat şi el roade bogate la fel ca şi vecinul său. Bucuria stăpânului a fost nespus de mare.
Morala acestei pilde este următoarea. Stăpгnul este Dumnezeu, iar noi oamenii suntem pomii pe care El i-a sădit.

duminică, 17 august 2025

SĂ NU-ȚI PUI NĂDEJDEA-N OM!

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!


                 


de Eliana Popa

Am învățat că-n viața asta oricâți prieteni ai avea,
Oricâți ți-ar spune, cu iubire, că pentru ei însemni ceva
E doar o cruntă amăgire, ajunge doar o vorba rea
Și nu mai ești la fel de drag, așa cum îți spuneau cândva!

Am învățat ca-n viața asta să nu privesc decât la Cer
Iubirea ta, prieten drag, e doar un lucru efemer!
M-a-nvăluit precum parfumul din cupa unui trandafir
Care acum se depărtează ca adierea de zefir

Prieten drag, te simt departe...eu nu mai sunt în preajma ta
Deși încerc să-ți fiu aproape, fugi tot mai des din calea mea.
Și vorba ce-mi spunea bunicul, răsună iar în gândul meu :
,, - Copilă, să nu-ți faci prieten decât pe Bunul Dumnezeu!
 
Ca niciodată să nu suferi, tu să nu-ți pui nădejdea-n om!
Să îl iubești pe fiecare, chiar daca e sărac sau domn,
Dar să nu ceri în schimb nimic, numai atât... să îi iubești
Căci astfel tu, iubit copil, Legea cea Sfântă o-mplineşti!
 
Să nu aștepți o vorba bună, să nu aștepți ceva curat,
Că Domnul Tău, Hristos Prea Bunul, nici El nimic n-a așteptat,
Să fii tu cel ce-ntinzi o mână, chiar dac-ar fi să te lovească
Și dragostea ce le-o arăți, cu răul să ți-o răsplătească!

Privește cu nădejde sfântă la Cel în cuie țintuit
Vândut și părăsit pe Cruce de cei pe care i-a iubit,
Doar El să-ți fie-n veci Prieten, doar Lui să-i spui durerea ta
Că numai El și pe nevrednic îl poate veșnic mângâia.
 
Doar El îți poate șterge-n taină, obrazul trist și-nlăcrimat
Doar El îți poate-ntinde mâna când alți prieteni te-au uitat
Căci omul astăzi nu mai știe să poarte și durerea ta
Cărarea dragostei e-nchisă...prietenia tot asa! "

Cine ti-a bătut la ușă..?

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!


Cine ti-a bătut la ușă..
Când necazul te-a lovit...?
Când erai cuprins de boală..
La tine...cine-a venit?

Când căzut pe calea vieții..
Erai fără de putere...
Dintre atât de mulți prieteni..
Cine ti-a dat...mângâiere?

Când furtunile și ploaia..
Loveau corabia ta...
Spune-mi frate...oare cine..
Ti-a întins atunci...mâna?

Întrebări fără răspuns. ..
Fiindcă lângă tine...
Veșnic a fost doar...Iisus..
În rest...n-a fost nimeni..

Nimeni dintre aceea care...
Îi credeai prieteni....frați ..
Nu erau când în durere...
Tu ai inceput să cazi...

Doar Acela de pe cruce...
Răstignit de-a tale fapte...
A întins mâna străpunsă. .
Doar EL te-a cuprins în brațe. ..

Doar Hristos este cu tine...
În necazuri și nevoi...
Restul....doar când iti e bine...
Când e soare și nu-s nori...

Maria Pintican.

Iarta-mă...Doamne!

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!



Milos si astazi m-ai privit..
Cum innotam în tină..
Din câtă lume a trecut
Nimeni nu mi-a întins o mână..

Cu glasul blând Tu mi-ai șoptit..
,,Eu sunt aici cu tine.."
,,Rămâi....am spus cu glasul stins..
In lume n-am pe nimeni.."

Acum...când noaptea se așterne..
Peste lumea întreagă...
M-aplec în rugă si-n tăcere...
Privesc a Ta ...icoană..

Nu e nevoie de cuvinte...
Căci sufletul meu strigă...
,,Imi iartă atâtea neputințe.. .
Si spală a mea vină. .."

Maria Pintican. ..

CE IUTE TRECE TIMPUL

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!




Autor Nicu Fasolă.
(Din volumul ,,LA POARTA VEȘNICIEI ")

Ce iute trece timpul împins ca de-o furtună
Se scurg a noastre zile, ca apele-n zavoaie,
Și toate-n juru-ți parcă ar vrea mereu să-ți spună,
Ești trecator în viață, ca picurul de ploaie!

Al tău, nu e nimica din câte-ți pui deoparte
Deșertăciuni sunt toate și vor pieri cu tine,
Și vine-o zi când moartea de toate te desparte
Apoi, e Judecata, de vrei s-au nu ea vine!

De ce nu vrei creștine să te opresti o clipă
Din grabă și-alergare așteaptă și te-ntreabă,
Și uită-te în urmă să vezi câtă risipă
E-n viața ta trăită în zbucium și în grabă!

Deci cât mai este ASTĂZI, căiete-te și plânge
Și lasă-ți tot trecutul, în urma ta-n uitare,
Aleargă până-i ziuă, de Crucea Lui te strânge
Să poți primi-n tăcere o veșnică iertare!...Amin.

sâmbătă, 16 august 2025

Eu nu știu, Doamne

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!


"Eu nu știu, Doamne, unde încă
îmi vei mai duce pașii mei,
dar știu că Tu-mi vei fi oriunde
lumina sfântă pentru ei.

Eu nu știu, Doamne, ce ispite
vor mai veni în calea mea,
dar știu că-n Tine biruință
și ocrotire voi avea.

Eu nu știu, Doamne, de câți prieteni
mai pot fi încă părăsit,
dar știu că Tu vei fi cu mine
Însoțitor nedespărțit.

Eu nu știu, Doamne, câte lacrimi
au să mai plângă ochii mei,
dar știu că Tu vei fi-alinare
și mângâiere pentru ei.

Eu nu știu, Doamne, câte jertfe
mai trebuie s-aduc din greu,
dar știu că Tu-mi vei da putere
să-mi sui deplin calvarul meu.

Eu nu știu, Doamne, câte rane
voi mai primi de la ai mei,
dar știu că Tu-mi vei da răbdare
și rugăciune pentru ei.

Eu nu-mi știu, Doamne, viitorul,
dar știu că el e-n mâna Ta;
ajută-mi să nu uit aceasta
ca liniștit să-Ți pot urma."

Autor text: Traian Dorz.

AȘA UȘOR SĂ SPUI "FII TARE"

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!E-



AȘA UȘOR SĂ SPUI "FII TARE"
Celui de valuri greu lovit,
Cînd n-ai trecut prin încercare,
Sau poate nu ai suferit.

E foarte simplu să spui"crede",
Celui de boală apăsat
Cînd tu ești bine, iar el arde
Și zace de mult timp la pat.

E nostim să auzi "mai speră"
Cînd barca ruptă ți-e de stînci,
Și viața șanse nu-ți oferă,
Iar pîinea-n lacrimi ți-o mănânci.

E-așa ușor sa spui "mai rabdă",
Celui aproape disperat
Cît timp tu n-ai fost scut, nici spadă
Și nicicînd nu l-ai ajutat.

E foarte simplu să dai sfaturi
Celui sărac și-nfometat,
Cît timp la mese, tu te saturi,
Iar el adoarme nemîncat.

E cea mai ieftină slujire
Să zici"nădăjduiește frate",
Cînd tu nu faci nici o jertfire
Și ești de-al său necaz departe.

A mai trecut un an, creștine
Și tu-ai rămas tot neschimbat,
Îți pasă zilnic doar de tine,
Să strîngi, s-aduni, să fii bogat.

Ce-aduni aici...aici rămîne
Supuse-s toate putrezirii,
Adună-ți dar comori divine,
Ce duc spre calea mîntuirii.

Leonte Chibici

vineri, 15 august 2025

A paisprezecea zi de post

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!


                       


A FOST ODATĂ CA-N POVEȘTI..
de Preot Sorin Croitoru
 
A fost odată ca-n povești,
A fost ca niciodată,
Din neamuri sfinte evreiești
O Pruncă minunată.

Și era una la părinți,
Născută prin minune
La fel ca unii dintre sfinți,
Cum Biblia ne spune.

O dobândiseră cu greu,
Cu lacrimi multe, multe,
Vărsate de părinți mereu
Ca Domnul să-i asculte..

Cereau în rugăciunea lor
Făcută cu durere
Măcar un singur pruncușor
În dar spre mângâiere..
 
Dar biata Ana nu știa
Că-n pântec o s-o poarte
Pe Maica Celui ce avea
Să calce peste moarte!..

Iar el, săracul Ioachim,
De unde-avea să știe
Că Domnului, așa cum știm,
Bunic o să Îi fie?..

Vedeți cum Bunul Dumnezeu
În viață îl slăvește
Pe cel ce zi de zi, mereu,
În suflet se smerește?..

Și când a fost să fie grea,
Primind-o pe Maria,
Bătrâna Ana promitea
Cu toată bucuria

Pe pruncul cel primit în dar
Să I-l afierosească
Lui Dumnezeu ca la Altar
În viață să-I slujească..

Iar când a fost să-apară ea,
Pruncuța cea dorită,
Ca Ana nu se mai vedea
Femeie fericită

Căci un măslin neroditor
Fusese sărăcuța,
Și-acum își mângâia de zor
Cu dragoste Pruncuța..

A fost odată ca-n povești
O mamă și un tată
Smeriți cum n-o să mai găsești
În lume niciodată.

Și au primit un Dar ceresc,
Pe mica lor Marie,
Ce-avea tot neamul omenesc
Să-l scoată din robie..

Iar azi acest Preasfânt Odor
E Mamă grijulie,
Purtând întregului popor
De grijă pe vecie.

În zilele de praznic sfânt
Creștinii se adună
Măicuței Domnului Cel Sfânt
Să-i cânte împreună.

De ziua Sfintei Adormiri,
Preasfintei Născătoare
Spre slava marii ei iubiri
Noi îi cântăm tropare,
 
Știind că-n pântecele-i sfânt
S-a întrupat Iubirea,
Trimisă nouă pe pământ
Să ne sfințească firea.

A fost odată ca-n povești
O fată preafrumoasă..
Pe Ea în slăvile cerești
Azi o avem Crăiasă!

luni, 11 august 2025

CERȘETOAREA

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!


Eliana Popa

Într-un parc fără culoare,
Lâng-un pom cu creanga frântă,
Stă o biată cerșetoare
Cu un chip de maică sfântă.

Oare ce greu o apasă?
N-are nume, n-are rost?
Fără pâine, fără casă
Cine este? Cine-a fost?

N-a primit un colț de pâine
Nici măcar de la copii
Au gonit-o ca pe-un câine
Și cu-n brânci...cât ai clipi.

Doar în brațe ține strâns
Un cățel de catifea
Ghemuit, cu botul plâns
Căci doar el o mai iubea.

Nimeni nu a vrut să știe
Unde calcă al ei pas
Numai el, făptură vie,
Este tot ce i-a rămas.

N-a plecat când toți s-au dus
Și când i-au închis pridvorul
Lângă trupul ei s-a pus
Așezat precum odorul.

Mâna-i linge, se-nfioară
Simte trupul ei cum moare
Vede luna cum coboară
Peste umbrele fugare.

Dacă mor să moară-n doi
Căci iubirea n-are teamă
El cu trupul ca un sloi
Ea cu inimă de mamă.

Iar în cer o ușă mică
S-a deschis încet, tăcut
Și din prag șopti o sfântă
,, Voi ați suferit prea mult!"

Și-a luat-o sus, pe-o rază,
Cu cățelul la picioare
În căsuță o așează
Într-o lume ce nu moare!

Acolo în Raiul Sfânt
Nu e nimeni să o certe
Nu-i necaz ca pe pământ
Numai Domnul să o ierte!

Iar cățelul umilit
Care n-a lasat-o-n drum
Este și el fericit
Și cu ea in Rai de-acum!

Și în clipa morții lor
Ninge alb peste păcate
Iar Hristos pășind pe-un nor
Calcă veacul ca să-i poarte.

Si-a-ngropat cu mâna Lui
Pe femeia necăjită.
Purtând urma de la cui
Și o lacrimă sfințită!

PÂINEA SĂRACULUI

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!





Eliana Popa

În odaia-n care timpul pare că a stat pe loc
O femeie zace-n boală, zgribulită, fără foc
Fruntea-i palidă și rece e brăzdată de durere
Și-un oftat de neputință sparge clipa de tăcere.

Greu își duce sărăcia, dar mai greu își duce boala
Neputința și durerea se unesc cu oboseala
Nici speranță nu mai are că o să se facă bine,
Ca să-și poate câștiga într-o zi un colț de pâine.

Mai avea înc-o durere... peste firea omenească
Când privea la fiica ei ce mergea ca să cerșească
Avea ochii mari și triști, precum ciutele umile
Dar sclipeau în ei iubirea și speranțele fragile.

Cerșea-n piețe și pe străzi, de cu zori și până seara,
Căci de mila maicii sale i se rupe inimioara
Ziua astăzi trecu greu, a stat mult cu mâna-ntinsă
Pentru ea, aproape toți, au rămas cu punga-nchisă.

Doi cartofi, un colț de pâine și un cocoloș de caș
A primit de la o doamnă ce venea de la oraș.
Și le-a pus ca pe-o comoară, sub hăinuța peticită,
Alergând cu pași zglobii către casă fericită!

Mama o privea cu lacrimi pitulate printre gene
Cum scotea din sân comoara, cum ștergarul îl așterne
Și așează masa iute, pune tot ce-a căpătat
Apoi spune-o rugăciune însoțită de-un oftat.

Și-amândouă în genunchi lângă masa cu merinde
Mulțumesc lui Dumnezeu cu durere în cuvinte.
Doua suflete sărmane au o cină-mpărătească.
Nevăzute într-o lume ce-a uitat să mai iubească.

Mama vede-n acea pâine parcă bobul de speranță
Au mai câștigat o zi și de luptă și de viață.
O felie foarte mică însă poartă-n ea o taină
Legământul de iubire între fiică și-ntre mamă!

Iară casa asta mică cu tavan dărăpănat
Parcă spune o poveste, nu cu fete de-mpărat,
Ci arată două lumii: lumea celui necăjit
Și o lume îmbuibată doar cu linguri de argint.

Dar în crunta săracie nu e doar nefericire
Sunt și inimi care bat, e o jertfă de iubire
Pâinea cât ar fi de-amară, plină e de dulce har
Ea le leagă și le este ca prescura în altar.

,,Doamne dă-le sănătate și speranță și credință
Să învingă orice teamă, fă-le rai din suferință
Dă-le-n fiecare zi pâinea ce le este hrană
Și sfințește-le tu masa...ca la cina cea de taină!"

Eliana Popa

duminică, 10 august 2025

EVANGHELIA ZILEI VERSIFICATĂ.(Matei.Cap.14,Vers.22,34) Umblarea pe mare-Potolirea furtunii.

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!




Autor.Nicu Fasolă

Iar îndată după-aceea,îi sili Iisus să urce
Pe-ai săi ucenici să vină și-n corabie s-apuce,
Înaintea Lui să treacă până în cealaltă parte
Când,noroadele-adunate la un timp se vor desparte.

După ce plecă spre case,tot poporul mic și mare
S-a suit pe munte singur,Domnul pentru închinare,
Singur El era acolo,peste tot se înnoptase
Să se roage mai deoparte, sus pe munte se retrase.

Dar deodată cu furie,valurile se porniră
Și o crâncenă furtună de corabie izbiră,
Ziua se-ngâna cu noaptea când Iisus la ei coboară
Și ca pe uscat pe mare,El umblând îi spăimântară.

Când văzură Ucenicii cum spre ei venea pe mare
Au crezut că-i o nălucă și-au țipat cu-nfiorare,
-Îndrăzniți,și nu vă temeți, hai...le-a zis Iisus îndată
Căci sunt Eu,Învățătorul,nu-s nălucă-ntruchipată!

-Doamne!...îi răspunde Petru,de ești Tu îmi poruncește
Ca să vin până la Tine,și de ape mă ferește!
-Vino dar!...Iisus îi zise...Petru,coborâ îndată
La Iisus porni pe ape peste marea-nvolburată.

Dar,când vântul cu putere începu a bate tare
S-a temut că se scufundă și strigă cu disperare;
-Doamne,scapă-mă,ai milă!...iar Iisus Mâna-i întinse
Și -apucându-l cu iubire,către Petru-atunci grăise;

-Puțin credincios ești Petre!...este lucru lămurit
Căci de-a Mea putere mare,astăzi,tu te-ai îndoit!
După ce din nou intrară și-n corabie s-au dus
Cei ce mai erau pe-acolo,se-nchinară Lui Iisus.

Și,îi zise printr-e lacrimi,fiecare-n felul său;
-Cu adevărat Iisuse,Tu ești Fiu de Dumnezeu!
După ce trecură marea și-n Genazaret s-au dus
Oamenii din locu-acela,cunoscându-L pe Iisus
Au trimis să dea de știre prin cetate și prin sat
Și la El spre vindecare.mulți bolnavi s-au adunat.

Și-L rugau să le dea voie ca de poala hainei Lui,
Să se-atingă fiecare de Veșmântul Domnului,
Toți câți s-au atins acolo de Iisus cu gând curat
Rând pe rând,de orice boală,El pe toți i-a vindecat.

Evanghelia aceasta,o trăim ades și noi
Când,din marea furtunoasă,El ne scoate din nevoi
Din necazuri,din furtună unde ne-afundam cândva
A venit Iisus cu milă,spre-a ne-ntinde Mâna Sa,
Dacă n-Ai fi fost Tu Doamne.noi, demult ne-am fi-necat
Slavă veșnică iertării și salvării din păcat!...Amin

https://www.facebook.com/photo/?fbid=4159582910954554&set=a.1401023676810505

duminică, 3 august 2025

A TREIA ZI DE POST

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

                            


de Preot Sorin Croitoru

Nimeni nu a fost vreodată
Mai statornic în credință,
Mai puternic în virtute,
Mai înalt în cunoștință,

Nimeni nu a fost vreodată
Mai bogat în rugăciune,
Mai sărac în răutate,
Mai bogat în fapte bune..

Nimeni n-a trăit vreodată
În atâta curăție,
În atâta ascultare,
În atâta bucurie,

Nimeni n-a avut vreodată
O gândire mai umilă,
O trăire de ascetă
Într-un suflet de copilă.

Nici o poftă necurată,
Nici un gând de semeție,
Nici o vorbă îndrăzneață,
Nici o urmă de mânie,

Dimpotrivă, rugăciunea
Și-o iubire nesfârșită
O ardeau pe dinăuntru
Pe Fecioara cea smerită.

În a treia zi din postul
Dedicat de noi Mariei
Medităm la viața-i sfântă
Chiar din vremile prunciei,

O Copilă ce fusese
Hărăzită să devină
O fereastră străbătută
De a Tatălui Lumină,

Ușa Fiului deschisă
Și apoi pecetluită,
Maica lui Hristos și-a noastră,
Sus în cer în veci slăvită..

sâmbătă, 2 august 2025

A DOUA ZI DE POST

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!





de Preot Sorin Croitoru
 
Azi e a doua zi de post
Și-o să trimit ca pe-o scrisoare
O rugăciune către Ea,
Fecioara Sfântă iubitoare.

Îi mulțumesc lui Dumnezeu
Că spre a noastră mângâiere
Preasfintei Sale Maici din cer
Ne-a dat pe noi prin înfiere.

De-i suntem fii, să o iubim,
Căci Ea ca Mamă ne iubește;
De-i suntem fii, să o cinstim,
Căci Ea din cer ne ocrotește.

De o iubim, să ne rugăm,
Ținându-i candela aprinsă;
De o cinstim, să ne-închinăm,
Uimiți de slava-i necuprinsă.

De-abia e-a doua zi de post
Și mintea mea o simt ușoară..
Înseamnă c-am primit deja
Un strop de har de la Fecioară..

vineri, 1 august 2025

DRAPEL CU RĂNI ȘI CU LUMINĂ

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!


                                       


Eliana Popa

Sub faldul tău cu trei culori,
Drapel cu răni și cu lumină,
Au stat bărbații luptători
Ce ne sunt astăzi rădăcină.

Tu arzi cu ei în veșnicie
La piept te-au strâns ca pe-un odor
Bunica te-a cusut pe iie
Să fii pe veci nemuritor.

Sub faldul tău au stat eroi
Înfășurați pe catafalc,
Ai fost în marele război
Și în tranșee și pe tanc .

În roșu tău se-aprinde rana
Atâtor jertfe de români
Iar jertfa lor ne e icoana
Atâtor chipuri de străbuni.

În galbenul ca o lumină
Din raza soarelui pe boltă,
E pâinea noastră cea creștină
Plămada spicului din holdă.

Iar în albastru e o rugă
Un dor de cer și veșnicie
E harul care stă să curgă
Speranța noastră veșnic vie.

Azi te coboară în pridvoare,
În rănile ce încă dor,
În cântul de privighetoare
În strigătul biruitor.

Tu, steag cu răni și cu lumină
Ce fluturi încă-n Neamul meu
Îți jur, pe sângele din tină,
C-am să te port cu drag mereu.

Și de-o veni din nou urgia
Căci fiara latră la hotar,
Ne-om apăra neamul și glia
Te-om ridica la luptă iar.

Jurăm pe sfintele morminte
Nu te-om lăsa nicicând să cazi
Jurăm pe sfintele- oseminte
În care încă ești și arzi.

O, cât de multe rugăciuni,

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!


O, cât de multe rugăciuni,
Am înălțat, Doamne, la Tine,
Și-am așteptat să faci minuni,
Crezând că tot mi se cuvine!

Am tot cerut, și-am așteptat,
Să primesc totul din Cer,
Dar...înapoi nimic n-am dat,
Nu am știut decât să cer!

Și, Doamne, azi, Te rog, mă iartă,
Că uneori poate-am dorit,
Să le primesc toate deodată...
Dar văd acum că m-am grăbit!

Că, Tu, în marea-Ți îndurare,
Mi-ai arătat cum să primesc,
M-ai învățat să am răbdare,
S-aștept...și să nu mă grăbesc!

Mi-ai încercat întâi credința,
Ca pentru tot ce m-am rugat,
Să vezi de cred cu toată ființa
C-o să primesc cu-adevărat!

Acum știu, Doamne, cum e bine,
Și dacă-ar fi să stau în foc,
Mă rog...și-aștept...că am în mine,
Credință...să mut munți din loc!
--------------------------------------------------------
Dorel Mărgan ✍️

ÎN PRIMA ZI DE POST

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

                            


de Preot Sorin Croitoru
 
În prima zi de post, Măicuță Sfântă,
Privesc icoana Ta cu duh smerit
Și-Ți mulțumesc de tot ce până astăzi
Din bogăția Ta mi-ai dăruit.

Cuvine-se ca eu și toți creștinii
Să-începem postul prin a-Ți mulțumi,
Și din izvorul darurilor Tale
Și mai bogate daruri vom primi.

În prima zi de post, Măicuță Sfântă,
Privesc icoana Ta îngenuncheat.
Iubirea Ta mă umple de emoții
Și pieptul meu îl simt înfierbântat.

Cuvine-se ca eu și toți creștinii
Să îți aducem laude în zori
Ca tu să simți în suflet bucurie,
Văzându-ți fiii recunoscători.

În prima zi de post, Măicuță Sfântă,
Aș vrea să scap de grijile lumești,
Să mă desprind de cele trecătoare,
Să mă dezleg de cele pământești.

Cuvine-se ca eu și toți creștinii
Să potolim al inimii tumult,
Ca să putem, cu sufletul în pace,
În postul tău să te iubim mai mult..

Sfintii Zilei

Arhivă blog