Când necazul te-a lovit...?
Când erai cuprins de boală..
La tine...cine-a venit?
Când căzut pe calea vieții..
Erai fără de putere...
Dintre atât de mulți prieteni..
Cine ti-a dat...mângâiere?
Când furtunile și ploaia..
Loveau corabia ta...
Spune-mi frate...oare cine..
Ti-a întins atunci...mâna?
Întrebări fără răspuns. ..
Fiindcă lângă tine...
Veșnic a fost doar...Iisus..
În rest...n-a fost nimeni..
Nimeni dintre aceea care...
Îi credeai prieteni....frați ..
Nu erau când în durere...
Tu ai inceput să cazi...
Doar Acela de pe cruce...
Răstignit de-a tale fapte...
A întins mâna străpunsă. .
Doar EL te-a cuprins în brațe. ..
Doar Hristos este cu tine...
În necazuri și nevoi...
Restul....doar când iti e bine...
Când e soare și nu-s nori...
Maria Pintican.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.