Venise în pustia sketică, la Părinţii cunoscuţi ca făcători de
minuni, un tânăr demonizat. Toţi s-au dat deoparte, din smerenie, ca
să nu arate ce puteri le-a dat Dumnezeu. Unul din ei înduioşat de
suferinţele tânărului, a făcut semnul crucii peste el şi poruncind
diavolului să iasă, a ieşit.
Dar diavolul i-a zis: „Dacă m-ai scos din locuinţa mea, voi
intra în tine“. „Vino“, i-a spus bătrânul. Şi demonul a intrat în el şi
l-a chinuit doisprezece ani. Bătrânul a îndurat cu tărie şi s-a luptat cu
el prin rugăciune neîntreruptă şi post aspru.
Biruit în cele din urmă de bătrân, diavolul l-a eliberat.
- „De ce
pleci?“ l-a întrebat bătrânul. „Nimeni nu te alungă“
- "Postul tău
m-a alungat“, i-a răspuns demonul şi a dispărut. După cum zice şi
Mântuitorul:
„Acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi
cu post“ (Matei 17:21).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.