SA NU LUAM NUMELE DOMNULUI IN DESERT (adica, sa nu-L chemam decat cand simtim ca numai putem izbandi fara ajutorul Lui).
"Un bijutier statea in pravalia lui si in timp ce lucra, lua mereu numele Domnului in desert, fie injurand, fie invocandu-L la orice pas. Iar un hagiu ce trecea pe strada s-a tulburat auzindu-l, asa ca l-a strigat sa vina afara. Cand bijutierul a iesit in fata usii, hagiul s-a ascuns. Bijutierul s-a intors in pravalie si si-a reluat lucrul. Hagiul iar l-a strigat si cand bijutierul a raspuns chemarii, hagiul iar s-a ascuns, repetand figura. Atunci bijutierul s-a intors furios la treaba. Si inca o data, la fel. Bijutierul, nebun de furie, s-a rastit la el: - Ce ma tot strigi, hagiule, si ce tot faci glume cu mine, cand eu nu-mi vad capul de treaba? La care hagiul i-a raspuns linistit: - Pai nici Dumnezeu nu-Si vede capul de treaba, dar tu il tot strigi mereu degeaba la toate nimicurile. Cine ar trebui sa se supere mai tare, Dumnezeu sau tu? Iar bijutierul, intelegand, s-a rusinat si s-a retras in pravalia lui, fara sa mai ia numele Domnului in desert". (Sfantul Nicolae Velimirovici).
Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze. Amin si Aliluia!
Preot Ioan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
„Mulţumesc” e un cuvânt uşor de spus. Adaugă-i un zâmbet, puţin suflet şi rosteşte-l cât de des poţi, verbal sau în gând. Cu fiecare mulţumesc îţi înmulţeşti ocaziile de a fi recunoscător, aşa cum cu fiecare zâmbet îţi creşti calitatea relaţiei cu ceilalţi.