PUNCTUL MEU DE REFERINȚĂ

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

de Preot Sorin Croitoru

Punctul meu de referință
Nu e Statul, nici puterea:
Este Cel ce după moarte
Îmi promite învierea,

E Hristos Mântuitorul,
Cel ce a murit pe Cruce
Și-a promis că după moarte
Sus la Tatăl mă va duce.

Așadar fugiți de-aicea,
Corifei ai “Resetării”,
Nu mă încântați pe mine
Cu tentația schimbării

Căci această viață trece
Cum o fi, cu bune, rele,
Însă doar Hristos cunoaște
Taina veșniciei mele,

Numai Domnul îmi oferă
Mântuirea prin credință,
De aceea Domnul este
Punctul meu de referință!

Vreți să vă aud oferta,
Să vă dau o șansă? Bine,
Hai să văd cu ce propuneri
Vă veți prezenta la mine..

Îmi propuneți viață lungă
Dobândită prin vaccinuri.
După aia ce urmează,
Zeci de mii de ani de chinuri?

Asta-am zis-o metaforic,
Dar e alta realitatea:
După viață vine moartea,
După ea, eternitatea.

Sunt eu sigur ca lichidul
Ce îl puneți în seringă,
Penetrându-mi în organe
Scopuri bune-o să atingă?

Căci de vreme ce știința
Se bazează pe prudență,
Însă astăzi scepticismul
E considerat demență,

Mai ales în medicină,
Unde ne jucăm cu viața,
Se lucrează cu viteză
După cum dictează piața,

Pot fi sigur de noblețea
Unei stranii medicine,
Acceptând tot “materialul”
Care vrea să-l bage-n mine?..

Dar să zicem că sunt toate
Complotisme nefondate,
Și să zicem că la urmă
Vom “pocni” de sănătate,

Ce ascunde resetarea
În intențiile sale?
Despuierea omenirii
De preceptele morale.

Noțiuni ca “libertate”,
“Pace”, “dragoste” și “milă”,
Orice urmă de virtute
Vouă vă provoacă silă

Căci în bogăția voastră
Suferiți de sărăcie,
Sunteți morți de sete fiindcă
Vă lipsește Apa Vie.

Împietriți în neiubire,
Sunteți morți duhovnicește;
De o lacrimă ce cade
Voi vă bucurați drăcește,

De aceea visul vostru
E ca lumea să dispere
Și să verse multe lacrimi,
Producându-i voi durere.

Nu, a voastră “resetare”
Nu mă-încântă, nu îmi place,
Dar trăiesc în lumea asta,
O să sufăr, n-am ce face,

Și-o să vărs destule lacrimi,
Asta este, dar e cruce,
Și-ntărit prin har de Domnul
Cu răbdare o voi duce,

Iar la capătul Golgotei
Mă așteaptă o cunună,
Ca un semn al biruinței
Pentru lupta mea cea bună.

Punctul meu de referință
Este viața viitoare.
De aceasta n-am nevoie
De a voastră “resetare”.

Veți veni oricum cu sila
Peste lume, peste mine,
Dar veți trece ca și pleava,
Fiindcă Domnul nostru vine

Și va reseta El lumea
Cu dreptate și mânie,
Aruncându-i în pucioasă
Pe cei răi pe veșnicie!